15 definiții pentru mișmaș


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

mișmaș sn [At: CARAGIALE, O. II, 164 / V: (rar) ~miș / Pl: ~uri / E: ger Mischmash] 1 (Rar) Amestec eterogen Si: amestecătură, (liv) mixtură. 2 (Spc) Amestec de băuturi Vz carcalete. 3 (Lpl) Afacere necinstită, bazată pe înșelătorie Cf învârteală. 4 (Lpl) Afirmații neadevărate.

MIȘMÁȘ, mișmașuri, s. n. (Fam.) 1. Amestec de elemente eterogene; spec. amestec de băuturi. 2. Afacere necinstită, bazată pe înșelătorie; învârteală. – Din germ. Mischmasch.

MIȘMÁȘ, mișmașuri, s. n. (Fam.) 1. Amestec de elemente eterogene; spec. amestec de băuturi. 2. Afacere necinstită, bazată pe înșelătorie; învârteală. – Din germ. Mischmasch.

MIȘMÁȘ, mișmașuri, s. n. (Familiar) Vin amestecat cu apă minerală sau gazoasă, șpriț. Iau aperitive, țuică, mastică, pelin, mișmaș. CARAGIALE, O. II 313. ◊ Fig. Amestecătură, talmeș-balmeș. Ce fel de mișmaș este dar poreclita nuvelă? GHEREA, ST. CR. I 187.

MIȘMÁȘ s.n. (Fam.) Vin amestecat cu apă minerală sau cu apă gazoasă; șpriț. ♦ (Fig.) Afacere necinstită, bazată pe înșelătorie; învârteală; amestecătură, încurcătură. [< germ. Mischmasch].

MIȘMÁȘ s. n. 1. (fam.) vin amestecat cu apă minerală sau gazoasă; șpriț. 2. (pl.) afacere, combinație necinstită; învârteală. ◊ vorbe, afirmații scornite. (< germ. Mischmasch)

MIȘMÁȘ ~uri n. fam. 1) Băutură alcoolică slabă obținută prin amestecul vinului cu apă gazoasă (sau minerală); șpriț. 2) Afacere necinstită; învârteală. Umblă cu ~uri. 3) Îngrămădire de lucruri diferite; amestecătură. /<germ. Mischmasch

mișmaș n. vin amestecat cu gazoasă sau cu ape minerale: mastică, pelin, mișmaș CAR. [Nemț. MISCHMASCH, amestec, termen introdus de chelnerii austriaci].

mișmáș n., pl. urĭ (germ. mischmasch). Spriț.

mișmiș sn vz mișmaș


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

mișmáș (fam.) s. n., pl. mișmáșuri

mișmáș s. n., pl. mișmáșuri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MIȘMÁȘ s. v. amestecătură, încâlceală, încâlcire, încâlcitură, încurcătură, șpriț.

mișmaș s. v. AMESTECĂTURĂ. ÎNCÎLCEALĂ. ÎNCÎLCIRE. ÎNCÎLCITURĂ. ÎNCURCĂTURĂ. ȘPRIȚ.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

mișmáș (mișmáșuri), s. n.1. Talmeș-balmeș, bălmăjeală, amestecătură. – 2. Vin amestecat cu sifon. Germ. Mischmasch (Tiktin).


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

mișmaș, mișmașuri s. n. 1. amestec de lucruri eterogene, amestec de băuturi 2. v. matrapazlâc

Intrare: mișmaș
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mișmaș
  • mișmașul
  • mișmașu‑
plural
  • mișmașuri
  • mișmașurile
genitiv-dativ singular
  • mișmaș
  • mișmașului
plural
  • mișmașuri
  • mișmașurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)