mișmaș sn [At: CARAGIALE, O. II, 164 / V: (rar) ~miș / Pl: ~uri / E: ger Mischmasch] 1 (Rar) Amestec eterogen Si: amestecătură, (liv) mixtură. 2 (Spc) Amestec de băuturi Vz carcalete. 3 (Lpl) Afacere necinstită, bazată pe înșelătorie Cf învârteală. 4 (Lpl) Afirmații neadevărate.