metropolă sf [At: GENILIE, P. 43/11 / V: (înv) ~le, mit~ / A și: metropolă / Pl: ~le / E: fr métropole] 1 Stat sau oraș mare din Antichitate, considerat în raport cu coloniile sale. 2 (Pan) Stat imperialist, considerat în raport cu coloniile sale. 3 (Îvr) Oraș de reședință a unei mitropolii. 4 (Pex) Mare oraș al lumii, de obicei mare capitală de stat.

METRÓPOLĂ, metropole, s. f. 1. Oraș mare, de obicei capitala unei țări. În zeci și zeci de puncte ale Moscovei... se construiesc edificii uriașe, care vor îmbogăți această metropolă. STANCU, U.R.S.S. 102. 2. Stat imperialist în raport cu coloniile sale. Se ascut tot mai mult contradicțiile dintre metropole și țările coloniale, popoarele din colonii transformîndu-se într-o rezervă uriașă a revoluției proletare. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 12, 15. – Accentuat și: metropólă.

METRÓPOLĂ s.f. 1. Stat, oraș antic considerat în raport cu coloniile pe care le-a întemeiat. 2. Stat considerat în raport cu coloniile sale. 3. Oraș mare, de obicei capitala unei țări. ♦ Reședința unei arhiepiscopii catolice. [< fr. métropole, cf. lat., gr. metropolis < gr. meter – mamă, polis – oraș].

METRÓPOLĂ s. f. 1. stat-oraș antic considerat în raport cu coloniile pe care le-a întemeiat. 2. stat imperialist considerat în raport cu coloniile sale. 3. oraș mare, capitală a unei țări. (< fr. métropole)

METRÓPOLĂ ~e f. 1) Centru urban (de mari dimensiuni); oraș principal; capitală. 2) Stat imperial considerat în raport cu coloniile sale. [G.-D. metropolei] /<fr. métropole

metropolă f. 1. oraș cu rezidență arhiepiscopală; 2. capitala unui Stat; 3. Statul însuș în raport cu coloniile sale.

*metrópolă f., pl. e (vgr. metrópolis, oraș din care s’aŭ dezvoltat altele, d. metér, mamă, și pólis, oraș; it. metrópoli, fr. métropole. V. mitropolie). Stat, patrie mamă, oraș considerat în raport cu coloniile luĭ: Francia e metropola Algeriiĭ. Fig. Capitală, rezidență, oraș important într’o regiune. – Ob. -ólă (după fr.).

mitropolă sf vz metropolă

metrópolă (me-tro-) s. f., g.-d. art. metrópolei; pl. metrópole

metrópolă s. f. (sil. -tro-), g.-d. art. metrópolei; pl. metrópole

metropolă

METRÓPOLĂ s. (înv.) mitropolie. (O ~ cu un milion de locuitori.)

METROPOLĂ s. (înv.) mitropolie. (O ~ cu un milion de locuitori.)