2 intrări

18 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

METÍS, -Ă, metiși, -se, s. m. și f. 1. Descendent provenit din căsătoriile a doi indivizi de rase diferite. 2. (Și adjectival) Animal sau plantă provenite din încrucișarea a doi indivizi de rase diferite. – Din fr. métis.

metis, ~ă [At: AR (1829), 562/18 / V: (2) ~tiș sm / Pl: ~iși, ~e / E: fr métis] 1 sm Animal provenit din încrucișarea a doi indivizi de rase diferite Si: corcitură Vz hibrid. 2 smf Persoană născută dintr-o indiană din America și un bărbat alb sau dintr-o femeie albă și un indian din America Si: creol. 3 smf Mulatru. 4-5 a Format din metiși (2-3).

metisa vt [At: DLR / Pzi: ~sez / E: fr metisser] (C. i. animale de rase diferite) A încrucișa.

METÍS, -Ă, metiși, -se, s. m. și f. 1. Persoană provenită din căsătoriile a doi indivizi de rase diferite. 2. (Și adj.) Animal sau plantă provenite din încrucișarea a doi indivizi de rase diferite. – Din fr. métis.

METÍS, -Ă, metiși, -se, s. m. și f. Persoană născută dintr-un tată alb și o indiană (din America) sau dintr-o mama albă și un indian. ♦ Animal sau plantă provenind din încrucișarea a doi indivizi de rase sau de specii diferite; corcitură, hibrid. Ereditatea metișilor... în special la prima generație, de obicei, nu e stabilă și cedează ușor condițiunilor de viață. CONTEMPORANUL, S. II, 1948, nr. 106, 9/2.

METÍS, -Ă s.m. și f. 1. Individ născut dintr-o albă și un indian sau dintr-un alb și o indiană. 2. (Biol.) Animal sau plantă provenind din încrucișarea a doi indivizi de rase sau de specii diferite; hibrid. [< fr. métis, sp. metiz, cf. lat. mixtus – amestecat].

METISÁ vb. I. tr. A încrucișa două rase de animale sau de plante; a corci. [< fr. métisser].

METÍS, -Ă s. m. f. 1. individ din rase diferite. 2. (biol.) hibrid rezultat din încrucișarea a doi indivizi de rase diferite. (< fr. métis)

METISÁ vb. tr. a încrucișa indivizi (animale sau plante) de rase sau soiuri diferite. (< fr. métisser)

metisá vb. I A încrucișa indivizi din rase diferite, a corci ◊ „Cât despre eventualitatea, la noi, a unei sinucideri ministeriale, nici poveste: românii (fie și în cazul că sunt metisați cu ucrainieni) nu sunt franțuji.” R.lit. 21/93 p. 24 (din fr. métisser; DN3)

*metís, -ă adj. (fr. métis, d. lat. mĭxticius, de unde vine și it. mestizio, mestizzo, meliccio și sp. mestiz, corcit. V. mestricĭon). Mestricĭon, corcit (maĭ ales vorbind de populațiunile din America).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

metísă s. f., g.-d. art. metísei; pl. metíse

metísă s. f., g.-d. art. metísei; pl. metíse

metisá vb., ind. prez. 3 sg. metiseáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

METIS s. (BIOL.) bastard, corcitură, (reg.) corci. (~ este planta sau animalul rezultat din încrucișarea a două specii diferite.)

Intrare: metisă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • meti
  • metisa
plural
  • metise
  • metisele
genitiv-dativ singular
  • metise
  • metisei
plural
  • metise
  • metiselor
vocativ singular
  • meti
  • metiso
plural
  • metiselor
Intrare: metisa
verb (VT201)
Surse flexiune: MDN '08, DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • metisa
  • metisare
  • metisat
  • metisatu‑
  • metisând
  • metisându‑
singular plural
  • metisea
  • metisați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • metisez
(să)
  • metisez
  • metisam
  • metisai
  • metisasem
a II-a (tu)
  • metisezi
(să)
  • metisezi
  • metisai
  • metisași
  • metisaseși
a III-a (el, ea)
  • metisea
(să)
  • metiseze
  • metisa
  • metisă
  • metisase
plural I (noi)
  • metisăm
(să)
  • metisăm
  • metisam
  • metisarăm
  • metisaserăm
  • metisasem
a II-a (voi)
  • metisați
(să)
  • metisați
  • metisați
  • metisarăți
  • metisaserăți
  • metisaseți
a III-a (ei, ele)
  • metisea
(să)
  • metiseze
  • metisau
  • metisa
  • metisaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

metis, -ă metisă

etimologie: