opțiuni

2 intrări

22 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MENAJÉRĂ, menajere, s. f. 1. (Franțuzism) Gospodină. Soția n-a avut decît simpla ocupație de menajeră. SAHIA, U.R.S.S. 116. 2. (Azi rar) Femeie angajată să îngrijească de gospodăria cuiva. O femeie tînără, cu înfățișare de menajeră, se arătă în pragul unei uși lăturalnice. HOGAȘ, DR. II 196.

MENAJÉRĂ s.f. Gospodină. ♦ Femeie angajată să conducă gospodăria cuiva. [< fr. ménagère].

MENAJÉRĂ ~e f. Femeie care administrează gospodăria cuiva; femeie care face menajul. /<fr. ménagere

menajeră f. femeie care poartă grijă de menaj: gospodină, iconoamă.

MENAJÉR, -Ă, menajeri, -e, s. f., adj. 1. S. f. Femeie angajată să îngrijească de gospodăria cuiva. ♦ (Rar) Gospodină. 2. Adj. Care ține de menaj, privitor la menaj, de uz casnic. – Din fr. ménagère.[1]

  1. În original: MANAJÉR, evident greșit. — LauraGellner

menajer, ~ă [At: I. IONESCU, D. 327 / V: (înv, 1) ~agere sf / Pl: ~e / E: fr ménagère] 1 sf (Rar) Gospodină. 2 sf Femeie angajată să îngrijească de gospodăria cuiva, de exemplu a unui bărbat necăsătorit Vz îngrijitoare. 3 sm (Îvr) Intendent (1). 4 a Referitor la gospodărie. 5 a De uz casnic. corectată

MENAJÉR, -Ă, menajeri, -e, s. f., adj. 1. S. f. Femeie angajată să îngrijească de gospodăria cuiva. ♦ (Rar) Gospodină. 2. Adj. De menaj, privitor la menaj, de uz casnic. – Din fr. ménagère.

MENAJÉR, -Ă, menajeri, -e, adj. Care privește menajul, de menaj. Treburi menajere.

MENAJÉR, -Ă adj. De menaj, pentru menaj. [Cf. fr. ménager].

MENAJÉR, -Ă I. adj. referitor la gospodărie; de menaj. II. s. f. gospodină. ◊ femeie angajată să conducă gospodăria cuiva. (< fr. ménager)

MENAJÉR ~ă (~i, ~e) Care ține de menaj; de uz casnic. /<fr. ménager

*menagéră și -jéră f., pl. e (fr. ménagère). Gospodină, femeĭe care administrează, casa eĭ. Econoamă, femeĭe care administrează casa altuĭa saŭ un spital, un internat.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

menajéră s. f., g.-d. art. menajérei; pl. menajére

menajéră s. f., g.-d. art. menajérei; pl. menajére

menajér adj. m., pl. menajéri; f. menajéră, pl. menajére

menajér s. m., adj. m., pl. menajéri; f. sg. menajéră, pl. menajére


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MENAJÉRĂ s. v. casnică, gospodină.

MENAJÉRĂ s. jupâneasă, (rar) madamă. (~ într-o casă înstărită.)

menajeră s. v. CASNICĂ. GOSPODINĂ.

MENAJERĂ s. jupîneasă, (rar) madamă. (~ într-o casă înstărită.)

arată toate definițiile

Intrare: menajeră
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • menajeră
  • menajera
plural
  • menajere
  • menajerele
genitiv-dativ singular
  • menajere
  • menajerei
plural
  • menajere
  • menajerelor
vocativ singular
  • menajeră
  • menajero
plural
  • menajerelor
Intrare: menajer
menajer adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • menajer
  • menajerul
  • menajeru‑
  • menajeră
  • menajera
plural
  • menajeri
  • menajerii
  • menajere
  • menajerele
genitiv-dativ singular
  • menajer
  • menajerului
  • menajere
  • menajerei
plural
  • menajeri
  • menajerilor
  • menajere
  • menajerelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

menajeră

  • 1. Femeie angajată să îngrijească de gospodăria cuiva.
    surse: DEX '09 DLRLC DN sinonime: jupâneasă madamă un exemplu
    exemple
    • O femeie tînără, cu înfățișare de menajeră, se arătă în pragul unei uși lăturalnice. HOGAȘ, DR. II 196.
      surse: DLRLC
  • 2. limba franceză ménagère
    surse: DEX '09 DN

etimologie:

menajer

etimologie: