MEDICO- Element de compunere însemnând „(cu caracter) medical”, care servește la formarea unor adjective. – Din fr. médico-.

medico- [At: DLR / E: fr médico-] Element prim de compunere cu semnificația: 1-2 (Cu caracter) medical.

MEDICO- Element de compunere care înseamnă „(cu caracter) medical” și care servește la formarea unor adjective. – Din fr. médico-.

MEDICO- Element de compunere avînd sensul de «cu caracter medical», «care ține de medicină», servind la formarea unor adjective ca: medico-legal, medico-militar etc.

MEDICO- Element prim de compunere savantă avînd sensul de „cu caracter medical”, „care ține de medicină”, „medicinal”. [Var. medic-. / < fr. médico-, cf. lat. medicus].

MEDIC²(O)- elem. „medic(ină), medical”. (< fr. médic/o/-, cf. lat. medicus, medic)

MEDICO-LEGAL, -Ă, medico-legali, -e, adj. Care aparține medicinei judiciare, privitor la medicina judiciară. ◊ Act medico-legal = document care conține rezultatele unei expertize medicale într-un caz care interesează justiția. – Din fr. médico-légal.

MEDICO-MILITAR, -Ă, medico-militari, -e, adj. Care se referă la problemele medicale ale armatei. – Medico- + militar.

MEDICO-SANITAR, -Ă, medico-sanitari, -e, adj. Care are un caracter medical și sanitar, privitor la personalul medical și sanitar. – Medico- + sanitar.

MEDICO-VETERINAR, -Ă, medico-veterinari, -e, adj. Care aparține medicinei veterinare, privitor la medicina veterinară. – Din fr. médico-vétérinaire.

medico-farmaceutic, ~ă a [At: DLR / Pl: ~ici, ~ice / E: medico- + farmaceutic] 1 Care are un caracter medical și farmaceutic. 2 Care aparține medicinei și farmaciei. 3 Referitor la medicină și la farmacie. 4 De medicină și de farmacie.

medico-legal, ~ă a [At: PARHON, B. 179 / Pl: ~i, ~e / E: fr médico-légal] 1 Care aparține medicinei legale. 2 Referitor la medicina legală. 3 (Îs) Act ~ Document care conține rezultatele unei expertize medicale într-un caz de competența justiției.

medico-militar, ~ă a [At: DLR / Pl: ~i, ~e / E: medico- + militar] 1 Care aparține problemelor medicale ale armatei. 2 Referitor la problemele medicale ale armatei.

medico-sanitar, ~ă a [At: CONTEMP. 1962, nr. 798, 7/1 / Pl: ~i, ~e / E: medico- + sanitar] 1 Care are caracter medical și sanitar. 2 Care aparține personalului medical și sanitar. 3 Referitor la personalul medical și sanitar.

medico-veterinar, ~ă a [At: DM / Pl: ~i, ~e / E: fr médico-vétérinaire] 1 Care aparține medicinii veterinare. 2 Referitor la medicina veterinară.

MEDICO-LEGAL, -Ă, medico-legali, -e, adj. Care aparține medicinii judiciare, privitor la medicina judiciară. ◊ Act medico-legal = document care conține rezultatele unei expertize medicale într-un caz care interesează justiția. – Din fr. médico-légal.

MEDICO-MILITAR, -Ă, medico-militari, -e, adj. Care se referă la problemele medicale ale armatei. – Medico- + militar.

MEDICO-SANITAR, -Ă, medico-sanitari, -e, adj. Care are un caracter medical și sanitar, privitor la personalul medical și sanitar. – Medico- + sanitar.

MEDICO-VETERINAR, -Ă, medico-veterinari, -e, adj. Care aparține medicinii veterinare, privitor la medicina veterinară. – Din fr. médico-vétérinaire.

MEDICO-FARMACEUTIC, -Ă, medico-farmaceutici, -e, adj. Care are un caracter medical și farmaceutic; care se referă la medicină și farmacie, de medicină și de farmacie. Institutul medico-farmaceutic.

MEDICO-LEGAL, -Ă, medico-legali, -e, adj. Care se referă la medicina legală. ◊ Act medico-legal = document care conține rezultatele unei expertize medicale într-un caz care interesează justiția.

MEDICO-MILITAR, -Ă, medico-militari, -e, adj. Care se referă la problemele de medicină ivite în armată sau avînd legătură cu practica medicinei în armată.

MEDICO-SANITAR, -Ă, medico-sanitari, -e, adj. Care are un caracter medical și sanitar. Rețeaua medico-sanitară care deservește pe ceferiști și familiile lor a fost mult dezvoltată. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 600.

MEDIC- v. medico-.

MEDICO-FARMACEUTIC adj. Referitor la medicină și la farmacie. [< medico- + farmaceutic].

MEDICO-LEGAL, -Ă adj. Referitor la medicina legală. [Cf. fr. médico-légal].

MEDICO-MILITAR, -Ă adj. Referitor la medicina militară. [< medico- + militar].

MEDICO-SANITAR, -Ă adj. Cu caracter medicinal și sanitar. [< medico- + sanitar].

MEDICO-VETERINAR, -Ă adj. Referitor la medicina veterinară. [Cf. fr. médico-vétérinaire].

MEDICO-FARMACEUTIC adj. referitor la medicină și la farmacie. (< medico- + farmaceutic)

MEDICO-LEGAL, -Ă adj. referitor la medicina legală. (< fr. médico-légal)

MEDICO-MILITAR, -Ă adj. referitor la medicina militară. (< medico- + militar)

MEDICO-SANITAR, -Ă adj. cu caracter medical și sanitar. (< medico- + sanitar)

MEDICO-VETERINAR, -Ă adj. referitor la medicina veterinară. (< fr. médico-vétérinaire)

MEDICO-LEGAL ~ă (~i, ~e) Care ține de medicina judiciară. * Act ~ act care conține rezultatele unei expertize făcute la cererea unei instanțe judecătorești. /medico- + legal

medico-militar a. privitor la medicina militară: Institutul medico-militar.

medico-veterinar a. relativ la medicina veterinară: Școală medico-veterinară.

*medico-legál, -ă adj. Relativ la medicina legală.

*medico-veterinár, -ă adj. Relativ la medicina veterinară.

medico-farmaceutic adj. m., pl. medico-farmaceutici; f. medico-farmaceutică, pl. medico-farmaceutice

medico-legal adj. m., pl. medico-legali; f. medico-legală, pl. medico-legale

medico-militar adj. m., pl. medico-militari; f. medico-militară, pl. medico-militare

medico-sanitar adj. m., pl. medico-sanitari; f. medico-sanitară, pl. medico-sanitare

medico-veterinar adj. m., pl. medico-veterinari; f. medico-veterinară, pl. medico-veterinare

medico-farmaceutic adj. m., pl. medico-farmaceutici; f. medico-farmaceutică, pl. medico-farmaceutice

medico-legal adj. m., pl. medico-legali; f. medico-legală, pl. medico-legale

medico-militar adj. m., pl. medico-militari; f. medico-militară, pl. medico-militare

medico-sanitar adj. m., pl. medico-sanitari; f. medico-sanitară, pl. medico-sanitare

medico-veterinar adj. m., pl. medico-veterinari; f. medico-veterinară, pl. medico-veterinare

medico-farmaceutic adj. m. farmaceutic

medico-legal adj. m. legal

medico-militar adj. m. militar

medico-sanitar adj. m. sanitar

medico-veterinar adj. m. veterinar

medico-legal

medico-legal.

MEDICO- Element de compunere care însemnează „(cu caracter) medical” și care servește la formarea unor adjective compuse ca: medico-farmaceutic, medico-militar etc. - Izolat, prin analiză, din cuvinte compuse împrumutate ca medico-legal.

MEDICO-FARMACEUTIC, -Ă adj. Care are un caracter medical și farmaceutic, care aparține medicinii și farmaciei, privitor la medicină și la farmacie, de medicină și de farmacie. Institutul medico-farmaceutic din București. - Pl.: medico-farmaceutici, -ce. – Medico- + farmaceutic.

MEDICO-LEGAL, -Ă adj. Care aparține medicinii legale, privitor la medicina legală. Demența senilă pune adeseori probleme medico-legale. PARHON, B. 179. Act medico-legal = document care conține rezultatele unei expertize medicale într-un caz de competenta justiției. Cf. DL. - Pl.: medico-legali, -e. – Din fr. médico-légal.

MEDICO-MILITÁR, -Ă adj. Care aparține problemelor medicale ale armatei, privitor la problemele medicale ale armatei. DICȚ. - Pl.: medico-militari, -e. – Medico- + militar.

MEDICO-SANITAR, -Ă adj. Care are caracter medical și sanitar, care aparține personalului medical și sanitar, privitor la personalul medical și sanitar. Crearea Editurii medicale, în 1954, a răspuns tocmai necesității de a se pune la îndemîna rețelei medico-sanitare din țara noastră. . . noțiuni noi. CONTEMP. 1 962, nr. 798, 7/1. - Pl.: medico-sanitari, -e. – Medico- + sanitar.

MEDICO-VETERINÁR, -Ă adj. Care aparține medicinii veterinare, privitor la medicina veterinară. Cf. DM. - Pl.: medico-veterinari, -e. - Medico- + veterinar. Cf. fr. m é d i co-v é t é r i n a i r e.