11 definiții pentru matroană


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

matroa sf [At: DOSOFTEI, V. S. noiembrie 155v/l 9] V: (Înv) ~o / Pl: ~ne / E: lat matrona, ger Matrone, it matrona, fr matrone] 1 Soție a unui cetățean roman. 2 (Pex) Femeie căsătorită, cu înfățișare care impune respect Vz doamnă. 3 (Dep) Femeie în vârstă. 4 (Pex) Femeie grasă. 5 (Rar; șîs ~na casei) Soție a capului de familie.

MATROÁNĂ, matroane, s. f. Soție a unui cetățean roman. ♦ P. gener. Femeie căsătorită (care impune respect). ♦ (Depr.) Femeie în vârstă (și grasă). – Din lat., it. matrona, fr. matrone, germ. Matrone.

MATROÁNĂ, matroane, s. f. Soție a unui cetățean roman. ♦ P. gener. Femeie căsătorită (care impune respect). ♦ (Depr.) Femeie în vârstă (și grasă). – Din lat., it. matrona, fr. matrone, germ. Matrone.

MATROÁNĂ, matroane, s. f. (La romani) Nume dat în semn de respect unei femei căsătorite din aristocrație. Roma veche întreagă Se-nșiră pe dinaintea mea: consilii, proconsuli, matroane, copile. MACEDONSKI, O. I 14. ◊ (Astăzi livresc sau ironic) Juvaerurile atîrnau la gîtul și urechile matroanelor. ANGHEL, PR. 40. [Iat-o] în sfîrșit, matroană respectabilă, povățuind. NEGRUZZI, S. I 289.

MATROÁNĂ s.f. (Ist.) Nume dat în semn de respect mamelor sau femeilor căsătorite din aristocrația romană. ♦ (Uneori ironic) Femeie matură, respectabilă; mamă a unei familii numeroase și respectabile. [< lat. matrona, cf. germ. Matrone, it. matrona, fr. matrone].

MATROÁNĂ s. f. femeie căsătorită în aristocrația romană. ◊ (ir.) femeie matură, respectabilă. (< lat., it. matrona, fr. matrone)

MATROÁNĂ ~e f. 1) înv. Soție de cetățean roman. 2) Femeie căsătorită care impune respect prin ținuta exterioară și gravitatea sa. 3) depr. Femeie în vârstă, corpolentă și vulgară. /<lat., it. matrona, fr. matrone

*matrónă și -oánă f., pl. e (lat. matróna. V. motrună). La Romanĭ, doamnă, cocoană (care era foarte respectată). Azĭ. Iron. Cocoană cam bătrînă. V. patron.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

matroánă (ma-troa-) s. f., g.-d. art. matroánei; pl. matroáne

matroánă s. f. (sil. -troa-), g.-d. art. matroánei; pl. matroáne


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

matroánă (matroáne), s. f. – Stăpînă, femeie respectabilă cu o anumită vîrstă. Lat. matrona (sec. XIX).


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

matroană, matroane s. f. 1. (peior.) femeie în vârstă și grasă. 2. proprietara unui bordel.

Intrare: matroană
matroană substantiv feminin
  • silabație: -troa-
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • matroa
  • matroana
plural
  • matroane
  • matroanele
genitiv-dativ singular
  • matroane
  • matroanei
plural
  • matroane
  • matroanelor
vocativ singular
plural