4 intrări

14 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

mator3 sn [At: DN3 / Pl: ~oare / E: fr matoir] (Pgr) Instrument folosit în legătoria de artă pentru imprimări în piele.

mători [At: CORESI, EV. 515 /V: mat~, ~turi / Pzi: ~resc / E: mator1 cf srb matoriti] 1 vi (Înv; determinat prin „în zile” sau „întru zile”) A îmbătrâni. 2 vr (Rar,oameni sau facultățile, capacitatea, acțiunile lor) A se maturiza (1).

MATÓR s. n. instrument în legătoria de artă pentru imprimări în piele. (< fr. matoir)

mátor, -ă adj. (vsl. matorŭ, materŭ, bătrîn, probabil d. lat. materia [Bern. II, 25]; bg. mátor, robust, sănătos; sîrb. mátor, bătrîn [vorbind de animale]). Vechĭ. Bătrîn. V. matur.

matorésc și -urésc (mă) v. refl. (vsl. mátoriti, a îmbătrîni, infl. de matúr). Rar. Pop. Devin matur.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MĂTORÍ vb. v. îmbătrâni, trece, veșteji.

mători vb. v. ÎMBĂTRÎNI. TRECE. VEȘTEJI.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

mátor (mátoră), adj. – Bătrîn, încărcat de ani. – Var. matur. Mr. matur. Sl. matorŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 29; Cihac, II, 190; Romansky 124; Conev 59), cf., bg., sb., cr., slov. mator. Originea cuvîntului sl. nu este sigură: din lat. materia după Berneker, II, 25, mai probabil din lat. maturus, ca în mr. (după Pușcariu 1052, rom. provine direct din lat.). E dubletul lui matur, adj. (copt, În toată firea), sec. XIX, cu der. maturitate, s. f., din fr. maturité.Der. matori, vb. (rar, a îmbătrîni); matorie, s. f. (înv., vechime).


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

matorí vb. IV refl. (înv.) a îmbătrâni.

mátor, mátoră, mátori, mátore, adj. (reg.) bătrân, copt la minte, chibzuit, serios.

mătorí, mătorésc, vb. IV (înv.) 1. a îmbătrâni. 2. a se maturiza.


Dicționare neclasificate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

Intrare: matori
verb (V401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • matori
  • matorire
  • matorit
  • matoritu‑
  • matorind
  • matorindu‑
singular plural
  • matorește
  • matoriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • matoresc
(să)
  • matoresc
  • matoream
  • matorii
  • matorisem
a II-a (tu)
  • matorești
(să)
  • matorești
  • matoreai
  • matoriși
  • matoriseși
a III-a (el, ea)
  • matorește
(să)
  • matorească
  • matorea
  • matori
  • matorise
plural I (noi)
  • matorim
(să)
  • matorim
  • matoream
  • matorirăm
  • matoriserăm
  • matorisem
a II-a (voi)
  • matoriți
(să)
  • matoriți
  • matoreați
  • matorirăți
  • matoriserăți
  • matoriseți
a III-a (ei, ele)
  • matoresc
(să)
  • matorească
  • matoreau
  • matori
  • matoriseră
Intrare: mator
mator adjectiv
adjectiv (A1)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mator
  • matorul
  • matoru‑
  • matoră
  • matora
plural
  • matori
  • matorii
  • matore
  • matorele
genitiv-dativ singular
  • mator
  • matorului
  • matore
  • matorei
plural
  • matori
  • matorilor
  • matore
  • matorelor
vocativ singular
plural
Intrare: matorî
matorî
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: mători
verb (V401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • mători
  • mătorire
  • mătorit
  • mătoritu‑
  • mătorind
  • mătorindu‑
singular plural
  • mătorește
  • mătoriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • mătoresc
(să)
  • mătoresc
  • mătoream
  • mătorii
  • mătorisem
a II-a (tu)
  • mătorești
(să)
  • mătorești
  • mătoreai
  • mătoriși
  • mătoriseși
a III-a (el, ea)
  • mătorește
(să)
  • mătorească
  • mătorea
  • mători
  • mătorise
plural I (noi)
  • mătorim
(să)
  • mătorim
  • mătoream
  • mătorirăm
  • mătoriserăm
  • mătorisem
a II-a (voi)
  • mătoriți
(să)
  • mătoriți
  • mătoreați
  • mătorirăți
  • mătoriserăți
  • mătoriseți
a III-a (ei, ele)
  • mătoresc
(să)
  • mătorească
  • mătoreau
  • mători
  • mătoriseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)