2 intrări

17 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MATERIALÍST, -Ă, materialiști, -ste, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Adept al materialismului (1). 2. Adj. Care aparține materialismului (1), care se referă la materialism, privitor la concepțiile materialismului. 3. Adj., s. m. și f. (Om) preocupat excesiv de probleme materiale. [Pr.: -ri-a-] – Din fr. matérialiste, germ. Materialist.

materialist, ~ă [At: VALIAN, V. / P: ~ri-a~ / Pl: ~iști, ~e / E: fr matérialiste, ger Materialist] 1-4 smf, a (Îoc idealist) (Adept) al materialismului (1-2). 5-6 a Care se referă la materialism (1-2). 7 smf (Dep) Persoană lipsită de idealuri înalte, preocupată în mod exagerat de probleme practice, materiale. 8 a (Rar) Care se referă la aspectul economic al vieții.

MATERIALÍST, -Ă, materialiști, -ste, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Adept al materialismului (1). 2. Adj. Care aparține materialismului (1), care se referă la materialism, privitor la concepțiile materialismului. 3. Adj., s. m. și f. (Om) preocupat excesiv de câștig, de foloase materiale. [Pr.: -ri-a-] – Din fr. matérialiste, germ. Materialist.

MATERIALÍST3, -Ă, materialiști, -ste, s. m. și f. Adept al concepției filozofice materialiste.

MATERIALÍST2, -Ă, materialiști, -ste, adj. (Impropriu) Care este preocupat exclusiv de cîștig, de foloase materiale. V. interesat.

MATERIALÍST, -Ă, materialiști, -ste, adj. (În opoziție cu idealist) Care se referă la concepțiile materialismului, care aparține materialismului. Materia este factor prim, iar gîndirea, conștiința, senzațiile sînt produse ale unei dezvoltări foarte avansate. Aceasta este teoria materialistă a cunoașterii. LENIN, O. XIV 64. Bălcescu era unic în epoca lui prin concepția materialistă care îl călăuzea la judecarea faptelor istorice. SADOVEANU, E. 50. ◊ Materialist-dialectic = care se referă la materialismul dialectic.

MATERIALÍST, -Ă adj. Referitor la materialism, propriu materialismului. // s.m. și f. 1. Adept al materialismului. 2. (Depr.) Cel care se gândește numai la foloasele materiale. [Cf. fr. matérialiste, germ. Materialist].

MATERIALÍST, -Ă adj., s. m. f. 1. (adept) al materialismului. 2. (cel) care este preocupat numai de probleme practice. (< fr. matérialiste, germ. Materialist)

MATERIALÍST2 ~stă (~ști, ~ste) m. și f. 1) Adept al materialismului. 2) depr. Persoană care urmărește în activitatea sa să obțină numai foloase materiale. [Sil. -ri-a-] /<fr. matérialiste, germ. Materialist

MATERIALÍST1 ~stă (~ști, ~ste) Care ține de materialism; propriu materialismului. /<fr. matérialiste, germ. materialist

materialist m. partizan al materialismului. ║ a. ce ține de materialism: filozofie materialistă.

*materialíst, -ă adj. Care ține de materializm: filosofia materialistă. Subst. Adept al materializmuluĭ. Fig. Prea ĭubitor de banĭ și de alte lucrurĭ materiale și disprețuitor de calitățĭ morale: acest om e un materialist feroce. – Materialiștiĭ nu admit în univers de cît materie, negînd pin urmare existența sufletuluĭ, pe care-l reduc la oarecare elemente materiale. În vechime, Democrit și Epicur, explicînd originea lucrurilor pin mișcările atomilor, eraŭ materialiștĭ. În sec. XVIII Hobbes, Holbach, La Mettrie, Diderot, ĭar într’al XIX C. Vogt, Moleschott, Büchner ș. a. aŭ profesat materializmu.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

materialíst (-ri-a-) adj. m., s. m., pl. materialíști; adj. f., s. f. materialístă, pl. materialíste

materialíst s. m., adj. m. (sil. -ri-a-), pl. materialíști; f. sg. materialístă, pl. materialíste


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MATERIALÍST adj. interesat, (livr.) mercantil. (Un om ~.)

MATERIALIST adj. interesat, (livr.) mercantil. (Un om ~.)


Dicționare neclasificate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MATERIALIST, -Ă s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. (În opoziție cu idealist) Adept al materialismului (1). Cf. VALIAN, V., NEGULICI, COSTINESCU, POLIZU, PONTBRIANT, D. În întâia presupunere am ajuns la o închiere absurdă, în a doua am dat dreptate materialiștilor. CONTEMPORANUL, III, 355, cf. DDRF, ȘĂINEANU, D. U., BARCIANU, ALEXI, W. Măterialiștii premarxiști considerau doar motivele ideologice ale activității sociale a oamenilor. CONTEMP. 1 948, nr. 104, 15/1. Aceste preferințe îl fac, la început, să se considere materialist convins. RALEA, S. T. III, 189. Materiáliștii consideră că lumea este de natură materială, că materia nu a fost creată de nimeni și că este veșnică. LUPTA DE CLASĂ, 1 953, nr. 9, 106. ◊ (Adjectival) Pornind de la opera acestui cunoscut filozof materialist german, fixează o serie de puncte de reper. CONTEMP. 1 949, nr. 120, 3/1. 2.Adj. Care aparține materialismului (1), care se referă la materialism. Spiritualiștii s-au silit totdeauna să dovedească că admiterea filozofiei materialiste ar duce la nimicirea moralei publice. CONTA, O. F. 193. După conceptul materialist al istoriei, momentul hotărîtor în istorie este de două feluri. CONTEMPORANUL, IV, 642, cf. CONTEMP. 1 948, nr. 104, 15/6, ib. nr. 109, 6/3. Bălcescu era unic în epoca lui prin concepția materialistă care îl călăuzea la judecarea faptelor istorice. SADOVEANU E. 50. Marxism-leninismul se caracterizează printr-o consecventă viziune materialistă asupra fenomenelor și proceselor sociale. LUPTA DE CLASĂ, 1960, nr. 9, 9. 3. S. m. și f. (Depreciativ) Persoană lipsită de idealuri înalte, preocupată în mod exagerat de probleme practice, materiale. Cf. PAS, Z. II, 194. ◊ F i g. (Adjectival) Încercarea lor a sporit numai numărul coaielor de maculatură, de care are atîta trebuință acest secol materialist. MAIORESCU, CR. II, 288. 4. Adj. (Rar) Care se referă la aspectul economic al vieții. Arta clasică avea de înfățișat relații materialiste; arta romantică, relații spirituale. GHEREA, ST. CR. II, 107. - Pronunțat: -ri-a-.- - Pl.: materialiști, -ste. $- Din fr. matérialiste, germ. Materialist.

Intrare: materialist (adj.)
materialist1 (adj.) adjectiv
  • silabație: -ri-a-list info
adjectiv (A6)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • materialist
  • materialistul
  • materialistu‑
  • materialistă
  • materialista
plural
  • materialiști
  • materialiștii
  • materialiste
  • materialistele
genitiv-dativ singular
  • materialist
  • materialistului
  • materialiste
  • materialistei
plural
  • materialiști
  • materialiștilor
  • materialiste
  • materialistelor
vocativ singular
plural
Intrare: materialist (s.m.)
  • silabație: -ri-a-list info
substantiv masculin (M9)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • materialist
  • materialistul
  • materialistu‑
plural
  • materialiști
  • materialiștii
genitiv-dativ singular
  • materialist
  • materialistului
plural
  • materialiști
  • materialiștilor
vocativ singular
  • materialistule
  • materialiste
plural
  • materialiștilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

materialist (adj.)

  • 1. Care aparține materialismului, care se referă la materialism, privitor la concepțiile materialismului.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN attach_file 2 exemple
    exemple
    • Materia este factor prim, iar gîndirea, conștiința, senzațiile sînt produse ale unei dezvoltări foarte avansate. Aceasta este teoria materialistă a cunoașterii. LENIN, O. XIV 64.
      surse: DLRLC
    • Bălcescu era unic în epoca lui prin concepția materialistă care îl călăuzea la judecarea faptelor istorice. SADOVEANU, E. 50.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Materialist-dialectic = care se referă la materialismul dialectic.
      surse: DLRLC
  • 2. Preocupat excesiv de probleme materiale.
    surse: DEX '09 DLRLC MDN '00 sinonime: interesat mercantil

etimologie:

materialist, -ă (persoană) materialistă

  • 1. Adept al materialismului.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
  • 2. Om preocupat excesiv de probleme materiale.
    surse: DEX '09 DN

etimologie: