2 intrări

40 de definiții

din care

Explicative DEX

MĂSLIN, măslini, s. m. 1. Arbore fructifer cu frunze persistente, lanceolate, de culoare verde-deschis pe partea superioară și albă-argintie pe partea inferioară, pieloase, lucioase, și cu fructe ovoide, brune-verzui, cultivat mai mult în regiunile mediteraneene pentru lemnul și mai ales pentru fructele lui, bogate în ulei (Olea europaea). 2. Ramură de măslin (1), simbol al păcii. – Din măslină (derivat regresiv).

MĂSLIN, măslini, s. m. 1. Arbore fructifer cu frunze persistente, lanceolate, de culoare verde-deschis pe partea superioară și albă-argintie pe partea inferioară, pieloase, lucioase, și cu fructe ovoide, brune-verzui, cultivat mai mult în regiunile mediteraneene pentru lemnul și mai ales pentru fructele lui, bogate în ulei (Olea europaea). 2. Ramură de măslin (1), simbol al păcii. – Din măslină (derivat regresiv).

MĂSLINĂ, măsline, s. f. Fructul măslinului (1), comestibil, de culoare brună-verzuie, foarte bogat în ulei; olivă. – Din sl. maslina.

MĂSLINĂ, măsline, s. f. Fructul măslinului (1), comestibil, de culoare brună-verzuie, foarte bogat în ulei; olivă. – Din sl. maslina.

maslin sm vz măslin

masli2 sf vz măslin

masli2 sf vz măslin

măslin sm [At: PSALT. HUR. 112r/24 / V: (îrg) mas~, (îvp) ~ă, masli sf / Pl: ~i / E: măslină drr] 1 Arbore din familia oleaceelor, cu frunze persistente, cultivat în regiunile mediteraneene pentru lemnul și pentru fructele lui, bogate în ulei (Olea europaea). 2 (Prin metonimie) Ramură de măslin (1) (considerată simbol al păcii). 3 (Bot; rar; îc) ~-sălbatic Răchițică (Eleagnus angustifolia).

măsli2 sf vz măslin

măsli1 sf [At: COD. VOR. 126/9 / V: (îrg) mas~ / Pl: ~ne / E: slv маслина] Fruct al măslinului, comestibil, de formă ovală și de culoare brună-verzuie, care cu timpul devine neagră.

MASLIN s. m. v. măslin.

MASLI1 s. f. v. măslin.

MASLI2 s. f. v. măslină.

MĂSLIN, măslini, s. m. Arbore din familia oleaceelor, cu frunzeie persistente, de culoare verde-deschis pe partea superioară și albă-argintie pe partea inferioară, cultivat mult în regiunile mediteraneene pentru lemnul lui și mai ales pentru fructele lui, numite măsline, bogate în ulei (Olea europaea). Prinzînd în apa vremii rădăcini, Statui și oase albe sub măslini. BOUREANU, S. P. 3. Casele mici de piatră se înșiră ca niște pete albe pe malul roșietic. Printre ele cresc rari măslini slabi, noduroși, abia ducîndu-și zilele în pămîntul pietros. BART, S. M. 54. Expr. Ramură de măslin = simbol al victoriei și al păcii. ◊ (Cu sens colectiv) Muntele cu dafini, cu dumbrave de măslin. EMINESCU, O. IV 192. – Variante: maslin (CONTEMPORANUL, III 654) s. m., (învechit și popular, prin confuzie cu numele fructului) masli (JARNÍK-BÎRSEANU, D. 252, ALECSANDRI, P. P. 405) s. f.

MĂSLINĂ, măsline, s. f. Fructul măslinului, de culoare brună-verzuie, care se mănîncă de obicei conservat cu sare și din care se extrage untdelemnul. A mîncat și un sfert de pîine neagră cu măsline. C. PETRESCU, A. 352. Costea lăuda într-una măslinele și icrele de chefal, cumpărate de la Galați. BUJOR, S. 117. Joacă bine Moș Martine, Să-ți dau pîine Cu măsline. TEODORESCU, P. P. 191. – Variantă: masli (HOGAȘ, DR. II 105) s. f.

MĂSLIN ~i m. Arbore mediteranean cu frunze lucioase, persistente, cu fructe mici, comestibile, bogate în ulei. /Din măslină

MĂSLINĂ ~e f. Fruct al măslinului. /<sl. maslina

măslin m. pom totdeauna verde ce face măsline, crește în țările meridionale ale Europei (Olea europaea): măslinul era la cei vechi simbolul păcii. [Tras din măslină].

măslină f. rod cu sâmbure din care se extrage untdelemn: măsline de Tesalia. [Slav. MASLINA, din MASLO, unsoare].

maslín-, V. măslin-.

măslín (vest) și maslín (est) m. (d. măslină). Un arbore oleaceŭ perpetuŭ verde care produce maslinele (ólea europáea) – Măslinu era în vechime simbolu înțelepcĭuniĭ, păciĭ, abundanțeĭ și gloriiĭ.

măslínă (vest) și maslínă (est) f., pl. e (vsl. maslina, maslin, d. maslo, unsoare; bg. maslina, măslină. V. maslu). Fructu măslinuluĭ (o bobiță), din care se stoarce unt-de-lemnu.

Ortografice DOOM

măslin s. m., pl. măslini

măsli s. f., g.-d. art. măslinei; pl. măsline

măslin s. m., pl. măslini

măsli s. f., g.-d. art. măslinei; pl. măsline

măslin s. m., pl. măslini

măsli s. f., g.-d. art. măslinei; pl. măsline

Etimologice

măslin (măslini), s. m. – Arbore (Olea europaea). – Var. (Mold.) maslin. Sl. maslina (Miklosich, Slaw. Elem., 29; Miklosich, Lexicon, 363; Cihac, II, 188); cf. maslu.Der. măslină, s. f. (fructul măslinului), cf. mr. mas(i)nă, megl. măslincă (< bg. maslinka); măslinar, s. m. (culegător, negustor de măsline; poreclă dată grecilor în general); măsliniș, s. n. (loc cu măslini); măsliniu, adj. (de culoarea măslinei).

Enciclopedice

MĂSLÍN (< măslină) s. m. Arbore fructifer, mediteranean, din familia oleaceelor, înalt de 10-20 m, cu frunze persistente (verzi tot timpul anului), lanceolate, pieloase, lucitoare și flori albe, grupate în panicule axilare (Olea europaea); m. este cultivat pentru lemnul și fructele sale. Anticii îl considerau simbol al păcii, iar cel ce avea de făcut o propunere de împăcare sau o rugăminte se înfățișa cu o ramură de m.

OLEA L., MĂSLIN, fam. Oleaceae. Gen originar din regiuni mediteraneene, regiuni tropicale ale Asiei și Africii, cca 40 specii, arbori sau arbuști, glabri sau cu solzi gri sau roșietici. Flori (caliciul cu 4 crestături sau 4 dinți, 2 stamine, stil scurt, mici, hermafrodite, în raceme scurte, foarte parfumate. Frunze persistente, opuse, întregi, rar dentate. Fruct, drupă rotundă, ovat-oblong, obișnuit cu o singură sămînță.

Sinonime

MĂSLI s. (BOT.) (înv. și reg.) olivă.

măslin-sălbatic s. v. RĂCHIȚICĂ.

MĂSLI s. (BOT.) (înv. și reg.) olivă.

Tezaur

MASLIN s. m. v. măslin.

MASLÍNĂ2 s. f. v. măslin.

MASLÍNĂ1 s. f. v. măslină1.

MĂSLÍN s. m. 1. Arbore din familia olea- ceelor, cu frunzele persistente, cultivat în regiunile mediteraneene pentru lemnul și pentru fructele lui, bogate în ulei (Olea europaea). Feciorii tăi ca de nou odraslele măslinului den pregiurul measei tale. PSALT. HUR. 112r/24, cf. 44r/19. E eu ca măslin (măslină C, C2, maslina h) roditoriu în casa dzeului. PSALT. 101, cf. 275, 323. Și mai alergă și văzu un măslin stîndu lîngă mare (a. 1 550-1 580). GCR I, 7/2, cf. CORESI, EV. 513, CUV. D. BĂTR. II, 288/7. Părintele mieu iaste bolnav. . . și pofteaște să vază din pomul măslinului, doară cumva i s-are mai potoli boala lui (a. 1 600-1 625). GCR I, 64/24. Un ostrov plin de măslini și de vii. HERODOT (1 645), 269. Înflorit măslin. ST. LEX. 175v/3. Văzu o fecioară luminată ca soarele, care fecioară avea în capul ei cunună împletită din frunzele măslinului. CHEIA ÎN. 36t/14. Pămîntul măslinului, untdelemnului și al mierii. BIBLIA (1 688), 1328. Te tîmpinară cu stîlpări înfrunzite de măslin (a. 1 689). GCR I, 287/2, cf. II, 62/4. Luca dzice că era stîlpări de măslin. ANTIM, P. 186. Samson cel tare. . . arse. . . și viile și măslinii. CALENDARIU (1 814), 112/5. Codrii de măslin s-amestec printre lunci de dafin verde. EMINESCU, O. IV, 115, cf. 192. Un bețișor dintr-un copac de măslin. CONTEMPORANUL, III, 654. Măslinul a plecat din Siria împreună cu smochinul și s-au răspîndit de timpuriu peste toate țermurile Mediteranei. MEHEDINȚI, G. F. 177. Casele mici de piatră se înșiră ca niște pete albe pe malul roșietic. Printre ele cresc rari măslinii slabi, noduroși. BART, S. M. 54. Prinzînd în apa vremii rădăcini, Statui și oase albe sub măslini. BOUREANU, S. P. 3. Peste deal, peste colină, Este-o creangă de măslină. JARNIK-BÎRSEANU, D. 252. ♦ (Prin metonimie) Ramură de măslin (1) (ca simbol al păcii). Maslinu-n mînă țiind, Cu o frunte prea senină nainta. HELIADE, O. I, 416. Și toți cu măslinii de pace Daruri să-i ducă și-n schimb troienilor pace s-aducă. COȘBUC, AE. 132. 2. Compus: (rar) măslin-sălbatíc =răchițică (Elaeagnus angustifolia). PANȚU, PL. - Pl.: măslini. – Și: (învechit și regional) maslin s. m. ; (învechit și popular) măslină, masli s. f. – Din v. sl. маслина > măslină > măslin, măslin, după modelul numelor de pomi din limba română.

MĂSLi2 s. f. v. măslin.

MĂSLI1 s. f. Fructul măslinului, comestibil, de formă ovală și de culoare brună-verzuie, care cu timpul devine neagră. Sau doară poate, frații miei, smochiia masline face? COD VOR. 126/9, cf. CORESI, L. 152/3, GCR II, 97/37. 19 oca măsline negre (a. 1 792). URICARIUL, IV, 131/19. Rodurile cele de toate feliurile de poame, măsline, alămîi, portocale, rodii. AMFILOHIE, G. 123/24, cf. PR. DRAM. 170. Să-mi cumpărați de 5 íei icre negre tescuite prima și de 1 leu măsline mari și mici amestecate. CARAGIALE, O. VII, 426. Cuconu Ioniță care gustase cîteva măsline, își turna un pahar de vin. HOGAȘ, DR. II, 105. Lăuda într-una măslinele și icrele de chefal, cumpărate de la Galați. BUJOR, S. 117. Maslinele sînt importate de către neguțători din Rumelia. N. A. BOGDAN, C. M. 46. Măsline sărate sau murate. . ., conservate. . ., verzi sau despicate. NICA, L. VAM. 156. A mîncat și un sfert de pîine neagră cu măsline putrede. C. PETRESCU, A. 352. Se hrănea gustînd brînzeturile și maslinele prin dughenile tîrgului. SADOVEANU, E. 120, cf. id. O. X. 385. Mama luase două boabe de piper, apoi două măsline. ARGHEZI, C. J. 191. Cumpăr pînea cu oca, Maslinile cu litra. ȘEZ. III, 160, cf. I, 46, 73, 105, VIII, 155. Joacă bine moș Martine, Să-ți dau pîine cu măsline. se spune celor care fac un lucru vrînd-nevrînd, mai mult în silă. Cf. ZANNE, P. I, 677. Mănîncă ghiorghinele și îngînă măslinele. se spune despre cei care nu știu să prețuiască valoarea lucrurilor. Cf. id. ib. III, 621. Îți dă o măslină și-ți cere un butoi de untdelemn. id. ib. 657. ◊ (Ca termen de comparație, cu aluzie la culoarea neagră lucioasă a măslinelor) Nu cumva venea pe la dumneata o fetișcană mărunțică, una cu niște ochi negri ca măslinele? STANCU, R. A. IV, 331. ◊ (Ca epitet) Ia stăi să-ți arăt eu, măslină lungă ce ești! ap. TDRG. Toderică Săndulescu, poreclit „măslină” după înfățișarea lui, era unul din bogătașii zgîrciți ai tîrgului. HOGAȘ, DR. II, 101. – Pl.: măsline. – Și: (învechit și regional) masli s. f. – Din V. sl. маслина

Intrare: măslin
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • măslin
  • măslinul
  • măslinu‑
plural
  • măslini
  • măslinii
genitiv-dativ singular
  • măslin
  • măslinului
plural
  • măslini
  • măslinilor
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • maslin
  • maslinul
plural
  • maslini
  • maslinii
genitiv-dativ singular
  • maslin
  • maslinului
plural
  • maslini
  • maslinilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • masli
  • maslina
plural
  • masline
  • maslinele
genitiv-dativ singular
  • masline
  • maslinei
plural
  • masline
  • maslinelor
vocativ singular
plural
maslin-
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: măslină
măslină substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • măsli
  • măslina
plural
  • măsline
  • măslinele
genitiv-dativ singular
  • măsline
  • măslinei
plural
  • măsline
  • măslinelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • masli
  • maslina
plural
  • masline
  • maslinele
genitiv-dativ singular
  • masline
  • maslinei
plural
  • masline
  • maslinelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

măslin, măslinisubstantiv masculin

  • 1. Arbore fructifer cu frunze persistente, lanceolate, de culoare verde-deschis pe partea superioară și albă-argintie pe partea inferioară, pieloase, lucioase, și cu fructe ovoide, brune-verzui, cultivat mai mult în regiunile mediteraneene pentru lemnul și mai ales pentru fructele lui, bogate în ulei (Olea europaea). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Prinzînd în apa vremii rădăcini, Statui și oase albe sub măslini. BOUREANU, S. P. 3. DLRLC
    • format_quote Casele mici de piatră se înșiră ca niște pete albe pe malul roșietic. Printre ele cresc rari măslini slabi, noduroși, abia ducîndu-și zilele în pămîntul pietros. BART, S. M. 54. DLRLC
    • format_quote (cu sens) colectiv Muntele cu dafini, cu dumbrave de măslin. EMINESCU, O. IV 192. DLRLC
  • 2. Ramură de măslin, simbol al păcii. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:

măsli, măslinesubstantiv feminin

  • 1. Fructul măslinului, comestibil, de culoare brună-verzuie, foarte bogat în ulei. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: olivă
    • format_quote A mîncat și un sfert de pîine neagră cu măsline. C. PETRESCU, A. 352. DLRLC
    • format_quote Costea lăuda într-una măslinele și icrele de chefal, cumpărate de la Galați. BUJOR, S. 117. DLRLC
    • format_quote Joacă bine Moș Martine, Să-ți dau pîine Cu măsline. TEODORESCU, P. P. 191. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.