4 intrări
43 de definiții

Explicative DEX

MASA1, masez, vb. I. Tranz. și refl. A(-și) face masaj; a trage. – Din fr. masser.

MASA2, masez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) aduna în număr mare, în grup compact; a (se) concentra, a (se) îngrămădi. – Din fr. masser.

MASAT2, masate, s. n. Unealtă de oțel în formă de sul sau, rar, de pilă plată, folosită la ascuțitul cuțitelor. – Din tc. masat.

MASAT1 s. n. Masare. – V. masa2.

masa2 vtr [At: SADOVEANU, O. IX, 266 / Pzi: ~sez / E: fr masser] 1-2 A (se) aduna în număr mare, în grup compact Si: a (se) concentra, a (se) îngrămădi.

masa1 vt [At: BARCIANU / Pzi: ~sez / E: fr masser] A face masaj Vz fricționa, trage.

masat [At: BARCIANU / Pl: (1) ~e, (2) ~ați / E: tc masat] 1 sn Unealtă de ascuțit cuțitele de măcelărie și de cizmărie, având forma unui sul de oțel sau a unei pile plate. 2 sm (Nob) Om șiret Si: (pop) pișicher.

* MASA (-asez) vb. tr. A face masaj, a trage [fr. masser].

MASAT (pl. -te) sn. Vargă rotundă de oțel pe care măcelarul își ascute cuțitul (🖼 3079): scoase cuțitul de la brîu, îl dete pe ~ și se făcu că vrea să-l jupoaie de viu (ISP.) [tc.].

MASA2, masez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) aduna în număr mare, în grup compact; a (se) concentra, a (se) îngrămădi. – Din fr. masser.

MASA1, masez, vb. I. Tranz. și refl. A(-și) face masaj; a trage. – Din fr. masser.

MASAT, masate, s. n. (Pop.) Unealtă de oțel în formă de sul sau, rar, de pilă plată, întrebuințată la ascuțitul cuțitelor. – Din tc. masat.

MASA2, masez, vb. I. Tranz. (Cu privire la persoane; mai rar la lucruri) A concentra intr-un grup mare, compact. (Refl.) Vînzătorii de ziare se masează la ușa tipografiilor, în întuneric. BOGZA, A. Î. 251.

MASA1, masez, vb. I. Tranz. A face masaj. V. fricționa.

MASAT, masate, s. n. (Popular) Unealtă de oțel în formă de sul, întrebuințată la ascuțitul cuțitelor. Scoase un cuțit de la brîu, îl dete pe masat. ISPIRESCU, L. 108. După mine s-au luat... Lăutari cu diblele, Casapi cu masatele. TEODORESCU, P. P. 136.

MASA2 vb. I. tr. A face masaj. [< fr. masser, cf. ar. mass – a freca].

MASA1 vb. I. tr., refl. A (se) aduna, a (se) strînge, a (se) concentra în mase compacte. [< fr. masser].

MASA1 vb. tr., refl. a(-și) face masaj, a (se) fricționa. (< fr. masser)

MASA2 vb. tr., refl. a (se) aduna în grup compact, a (se) concentra. (< fr. masser)

MAȘA vb. tr. (rar) a pronunța cuvintele într-o manieră confuză. (< fr. mâcher)

A MASA2 ~ez tranz. (corpul sau părți ale acestuia) A supune masajului pentru a înviora circulația sângelui, a activiza metabolismul sau a favoriza eliminarea toxinelor din organism. /<fr. masser

A SE MASA se ~ează intranz. 1) (despre persoane) A se concentra în număr mare. 2) (despre trupe militare) A se dispune mai aproape unul de altul; a se concentra. /<fr. masser

A MASA1 ~ez tranz. 1) A strânge într-un tot; a dispune în masă; a reuni; a îngrămădi. 2) A face să se maseze. /<fr. masser

masà v. a frământa cu mâinile diferitele părți ale corpului unei persoane spre a le mlădia și a înlesni circulațiunea sângelui (= fr. masser).

masat n. 1. tocila cismarilor și a măcelarilor: dete cuțitul pe masat ISP.; 2. fig. viclenie: masatul muierii. [Turc. MASAT].

masát n., pl. e (turc. masad, masat, d. ar. miš-haz). Cute de fer saŭ de oțel cu care măcelariĭ și cizmariĭ îșĭ ascut cuțitele. V. arcer.

1) *maséz v. tr. (fr. masser, d. masse, masă, grămadă). Grămădesc, adun, strîng: a masa trupele. V. comasez și bulucesc.

2) *maséz v. tr. (fr. masser, d. ar. mass, a pune mîna, a pipăi). Trag (frec) membrele unuĭ bolnav ca să activez circulațiunea sîngeluĭ.

Ortografice DOOM

masat1 (masare) s. n.

masat2 (unealtă) s. n., pl. masate

masa (a ~) vb., ind. prez. 3 masează

*masat1 (masare) s. n.

masat2 (unealtă) s. n., pl. masate

masa (a (-și) face masaj, a (se) aduna în grup compact) vb., ind. prez. 1 sg. masez, 3 sg. și pl. masează

masat (unealtă) s. n., pl. masate

mașa vb., ind. prez. 1 sg. mașez, 3 sg. și pl. mașează

Etimologice

masat (masate), s. n. – Cuțit, briceag. – Mr. măsat. Tc. masat (Șeineanu, II, 250), cf. ngr. μασάτι, sb. masat.

Sinonime

MASA vb. (MED.) a trage. (A ~ un mușchi.)

MASA vb. v. concentra.

masa2 vb. I. tr., refl. (compl. sau sub. indică oameni) a (se) concentra. Greviștii s-au masat în fața uzinei. Trupele au fost masate pe frontul de vest.

MASA vb. a (se) concentra. (Trupele s-au ~ pe flancul drept.)

MASA vb. (MED.) a trage. (A ~ un mușchi.)

Tezaur

MASÁT s. n., s. m. 1. S. n. Unealtă de ascuțit cuțitele de măcelărie și de cizmărie, avînd forma unui sul de oțel sau a unei pile plate. Scoase un cuțit de la brîu, îl dete pe masat. ISPIRESCU, L. 108. După mine s-au luat Romăni Cu topoarele, țigani Cu baroasele. . . Casapi Cu masatele. TEODORESCU, P. P. 136, cf. MARIAN, S. R. I, 48, PĂSCULESCU, L. P. 37. Dracul toate le știe, numai masatul muierii nu-l știe, se spune pentru a arăta că nimeni nu poate ști absolut totul. Cf. ZANNE, P. VI, 567. 2. S. m. (Neobișnuit) Epitet dat unui om șiret, pișicher. Cf. BARCIANU, ALEXI, W. – Pl.: (1) masate, (2) masați. – Din tc. masat.

Intrare: masat (masare)
masat1 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • masat
  • masatul
  • masatu‑
plural
  • masate
  • masatele
genitiv-dativ singular
  • masat
  • masatului
plural
  • masate
  • masatelor
vocativ singular —
plural —
Intrare: masat (part.)
masat2 (part.) participiu
participiu (PT2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • masat
  • masatul
  • masatu‑
  • masată
  • masata
plural
  • masați
  • masații
  • masate
  • masatele
genitiv-dativ singular
  • masat
  • masatului
  • masate
  • masatei
plural
  • masați
  • masaților
  • masate
  • masatelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: masat (unealtă)
masat1 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • masat
  • masatul
  • masatu‑
plural
  • masate
  • masatele
genitiv-dativ singular
  • masat
  • masatului
plural
  • masate
  • masatelor
vocativ singular —
plural —
Intrare: mașat
mașat participiu
participiu (PT2)
Surse flexiune: MDN '08
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mașat
  • mașatul
  • mașatu‑
  • mașată
  • mașata
plural
  • mașați
  • mașații
  • mașate
  • mașatele
genitiv-dativ singular
  • mașat
  • mașatului
  • mașate
  • mașatei
plural
  • mașați
  • mașaților
  • mașate
  • mașatelor
vocativ singular — —
plural — —
mașare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113)
Surse flexiune: MDN '08
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mașare
  • mașarea
plural
  • mașări
  • mașările
genitiv-dativ singular
  • mașări
  • mașării
plural
  • mașări
  • mașărilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

masa, masezverb

  • 1. A (se) aduna în număr mare, în grup compact. DEX '09 DLRLC DN
    • format_quote Vînzătorii de ziare se masează la ușa tipografiilor, în întuneric. BOGZA, A. Î. 251. DLRLC
etimologie:

masa, masezverb

  • 1. A(-și) face masaj (pentru a înviora circulația sângelui, a activiza metabolismul sau a favoriza eliminarea toxinelor din organism). DEX '09 DEX '98 DLRLC DN MDN '00 NODEX
etimologie:

masat, masatesubstantiv neutru

etimologie:

masat, masatesubstantiv neutru

  • 1. popular Unealtă de oțel în formă de sul sau, rar, de pilă plată, întrebuințată la ascuțitul cuțitelor. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Scoase un cuțit de la brîu, îl dete pe masat. ISPIRESCU, L. 108. DLRLC
    • format_quote După mine s-au luat... Lăutari cu diblele, Casapi cu masatele. TEODORESCU, P. P. 136. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Exemple de pronunție a termenului „masate” (2 clipuri)
Clipul 1 / 2