7 intrări
41 de definiții
din care- explicative (24)
- morfologice (9)
- relaționale (4)
- etimologice (1)
- altele (3)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
MASAT1 s. n. Masare. – V. masa2.
MASAT2, masate, s. n. Unealtă de oțel în formă de sul sau, rar, de pilă plată, folosită la ascuțitul cuțitelor. – Din tc. masat.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
masat [At: BARCIANU / Pl: (1) ~e, (2) ~ați / E: tc masat] 1 sn Unealtă de ascuțit cuțitele de măcelărie și de cizmărie, având forma unui sul de oțel sau a unei pile plate. 2 sm (Nob) Om șiret Si: (pop) pișicher.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MASAT, masate, s. n. (Pop.) Unealtă de oțel în formă de sul sau, rar, de pilă plată, întrebuințată la ascuțitul cuțitelor. – Din tc. masat.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
MASAT, masate, s. n. (Popular) Unealtă de oțel în formă de sul, întrebuințată la ascuțitul cuțitelor. Scoase un cuțit de la brîu, îl dete pe masat. ISPIRESCU, E. 108. După mine s-au luat... Lăutari cu diblele, Casapi cu masatele. TEODORESCU, P. P. 136.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
masat n. 1. tocila cismarilor și a măcelarilor: dete cuțitul pe masat ISP.; 2. fig. viclenie: masatul muierii. [Turc. MASAT].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
masát n., pl. e (turc. masad, masat, d. ar. miš-haz). Cute de fer saŭ de oțel cu care măcelariĭ și cizmariĭ îșĭ ascut cuțitele. V. arcer.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MASA1, masez, vb. I. Tranz. și refl. A(-și) face masaj; a trage. – Din fr. masser.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MASA1, masez, vb. I. Tranz. și refl. A(-și) face masaj; a trage. – Din fr. masser.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
MASA2, masez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) aduna în număr mare, în grup compact; a (se) concentra, a (se) îngrămădi. – Din fr. masser.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MASA2, masez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) aduna în număr mare, în grup compact; a (se) concentra, a (se) îngrămădi. – Din fr. masser.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
masa2 vtr [At: SADOVEANU, O. IX, 266 / Pzi: ~sez / E: fr masser] 1-2 A (se) aduna în număr mare, în grup compact Si: a (se) concentra, a (se) îngrămădi.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
masa1 vt [At: BARCIANU / Pzi: ~sez / E: fr masser] A face masaj Vz fricționa, trage.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MASA1, masez, vb. I. Tranz. A face masaj. V. fricționa.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MASA2, masez, vb. I. Tranz. (Cu privire la persoane; mai rar la lucruri) A concentra intr-un grup mare, compact. (Refl.) Vînzătorii de ziare se masează la ușa tipografiilor, în întuneric. BOGZA, A. Î. 251.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MASA1 vb. I. tr., refl. A (se) aduna, a (se) strînge, a (se) concentra în mase compacte. [< fr. masser].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MASA2 vb. I. tr. A face masaj. [< fr. masser, cf. ar. mass – a freca].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MASA2 vb. tr., refl. a (se) aduna în grup compact, a (se) concentra. (< fr. masser)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
MASA1 vb. tr., refl. a(-și) face masaj, a (se) fricționa. (< fr. masser)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
MAȘA vb. tr. (rar) a pronunța cuvintele într-o manieră confuză. (< fr. mâcher)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
A SE MASA se ~ează intranz. 1) (despre persoane) A se concentra în număr mare. 2) (despre trupe militare) A se dispune mai aproape unul de altul; a se concentra. /<fr. masser
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A MASA1 ~ez tranz. 1) A strânge într-un tot; a dispune în masă; a reuni; a îngrămădi. 2) A face să se maseze. /<fr. masser
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A MASA2 ~ez tranz. (corpul sau părți ale acestuia) A supune masajului pentru a înviora circulația sângelui, a activiza metabolismul sau a favoriza eliminarea toxinelor din organism. /<fr. masser
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
masà v. a frământa cu mâinile diferitele părți ale corpului unei persoane spre a le mlădia și a înlesni circulațiunea sângelui (= fr. masser).
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
1) *maséz v. tr. (fr. masser, d. masse, masă, grămadă). Grămădesc, adun, strîng: a masa trupele. V. comasez și bulucesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
2) *maséz v. tr. (fr. masser, d. ar. mass, a pune mîna, a pipăi). Trag (frec) membrele unuĭ bolnav ca să activez circulațiunea sîngeluĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
masat1 (masare) s. n.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
masat2 (unealtă) s. n., pl. masate
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
masat2 (unealtă) s. n., pl. masate
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
*masat1 (masare) s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
masat (unealtă) s. n., pl. masate
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
masa (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. masez, 3 masează; conj. prez. 1 sg. să masez, 3 să maseze corectat(ă)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
masa (a ~) vb., ind. prez. 3 masează
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
masa (a (-și) face masaj, a (se) aduna în grup compact) vb., ind. prez. 1 sg. masez, 3 sg. și pl. masează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
mașa vb., ind. prez. 1 sg. mașez, 3 sg. și pl. mașează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
MASA vb. v. concentra.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
MASA vb. (MED.) a trage. (A ~ un mușchi.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
MASA vb. (MED.) a trage. (A ~ un mușchi.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MASA vb. a (se) concentra. (Trupele s-au ~ pe flancul drept.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
masat (masate), s. n. – Cuțit, briceag. – Mr. măsat. Tc. masat (Șeineanu, II, 250), cf. ngr. μασάτι, sb. masat.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare neclasificate
Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.
MASÁT s. n., s. m. 1. S. n. Unealtă de ascuțit cuțitele de măcelărie și de cizmărie, avînd forma unui sul de oțel sau a unei pile plate. Scoase un cuțit de la brîu, îl dete pe masat. ISPIRESCU, L. 108. După mine s-au luat Romăni Cu topoarele, țigani Cu baroasele. . . Casapi Cu masatele. TEODORESCU, P. P. 136, cf. MARIAN, S. R. I, 48, PĂSCULESCU, L. P. 37. Dracul toate le știe, numai masatul muierii nu-l știe, se spune pentru a arăta că nimeni nu poate ști absolut totul. Cf. ZANNE, P. VI, 567. 2. S. m. (Neobișnuit) Epitet dat unui om șiret, pișicher. Cf. BARCIANU, ALEXI, W. – Pl.: (1) masate, (2) masați. – Din tc. masat.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MASÁ1 vb. I. T r a n z. A face masaj. V. f r i c ț i o n a, t r a g e. Cf. BARCIANU, ALEXI, W., ȘĂINEANU, D. U. Nu masăm, adică, partea dreaptă, unde se află apendicele. VOICULESCU, L. 283. - Prez. ind. : masez.Din fr. masser „a face masaj”.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MASÁ2 vb. I. Tranz. și refl. A (se) aduna în număr mare, în grup compact, a (se) concentra, a (se) îngrămădi. Lumea așteaptă în toate străzile pe unde va trece convoiul. . . masată pe toate trotuarele. SADOVEANU, O. IX, Vînzătorii de ziare se masează la ușa tipografiilor, în întuneric, în frig,. în ploaie. BOGZA, A. Î. 251. ◊ Refl. pas. Vin de pe front trenurile unul după altul, vezi. . . că se masează, foarte probabil, divizii în alt punct. SADOVEANU, M. C. 90. – Prez. ind.: masez. – Din fr. masser „a aduna în număr mare”.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv neutru (N1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
participiu (PT2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
substantiv neutru (N1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
verb (VT201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT202) Surse flexiune: MDN '08, DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
participiu (PT2) Surse flexiune: MDN '08 | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
infinitiv lung (IL113) Surse flexiune: MDN '08 | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
masat, masatesubstantiv neutru
masat, masatesubstantiv neutru
- 1. Unealtă de oțel în formă de sul sau, rar, de pilă plată, întrebuințată la ascuțitul cuțitelor. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Scoase un cuțit de la brîu, îl dete pe masat. ISPIRESCU, E. 108. DLRLC
- După mine s-au luat... Lăutari cu diblele, Casapi cu masatele. TEODORESCU, P. P. 136. DLRLC
-
etimologie:
- masat DEX '09 DEX '98
masa, masezverb
- 1. A (se) aduna în număr mare, în grup compact. DEX '09 DLRLC DN
- Vînzătorii de ziare se masează la ușa tipografiilor, în întuneric. BOGZA, A. Î. 251. DLRLC
-
etimologie:
- masser DEX '09 DN
masa, masezverb
etimologie:
- masser DEX '09 DEX '98 DN
mașa, mașezverb
- 1. A pronunța cuvintele într-o manieră confuză. MDN '00
etimologie:
- mâcher MDN '00