7 intrări

35 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MASÁT2, masate, s. n. Unealtă de oțel în formă de sul sau, rar, de pilă plată, folosită la ascuțitul cuțitelor. – Din tc. masat.

MASÁT1 s. n. Masare. – V. masa2.

masat [At: BARCIANU / Pl: (1) ~e, (2) ~ați / E: tc masat] 1 sn Unealtă de ascuțit cuțitele de măcelărie și de cizmărie, având forma unui sul de oțel sau a unei pile plate. 2 sm (Nob) Om șiret Si: (pop) pișicher.

MASÁT, masate, s. n. (Pop.) Unealtă de oțel în formă de sul sau, rar, de pilă plată, întrebuințată la ascuțitul cuțitelor. – Din tc. masat.

MASÁT, masate, s. n. (Popular) Unealtă de oțel în formă de sul, întrebuințată la ascuțitul cuțitelor. Scoase un cuțit de la brîu, îl dete pe masat. ISPIRESCU, E. 108. După mine s-au luat... Lăutari cu diblele, Casapi cu masatele. TEODORESCU, P. P. 136.

masat n. 1. tocila cismarilor și a măcelarilor: dete cuțitul pe masat ISP.; 2. fig. viclenie: masatul muierii. [Turc. MASAT].

masát n., pl. e (turc. masad, masat, d. ar. miš-haz). Cute de fer saŭ de oțel cu care măcelariĭ și cizmariĭ îșĭ ascut cuțitele. V. arcer.

MASÁ2, masez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) aduna în număr mare, în grup compact; a (se) concentra, a (se) îngrămădi. – Din fr. masser.

MASÁ2, masez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) aduna în număr mare, în grup compact; a (se) concentra, a (se) îngrămădi. – Din fr. masser.

MASÁ1, masez, vb. I. Tranz. și refl. A(-și) face masaj; a trage. – Din fr. masser.

MASÁ1, masez, vb. I. Tranz. și refl. A(-și) face masaj; a trage. – Din fr. masser.

masa2 vtr [At: SADOVEANU, O. IX, 266 / Pzi: ~sez / E: fr masser] 1-2 A (se) aduna în număr mare, în grup compact Si: a (se) concentra, a (se) îngrămădi.

masa1 vt [At: BARCIANU / Pzi: ~sez / E: fr masser] A face masaj Vz fricționa, trage.

MASÁ1, masez, vb. I. Tranz. A face masaj. V. fricționa.

MASÁ2, masez, vb. I. Tranz. (Cu privire la persoane; mai rar la lucruri) A concentra intr-un grup mare, compact. (Refl.) Vînzătorii de ziare se masează la ușa tipografiilor, în întuneric. BOGZA, A. Î. 251.

MASÁ1 vb. I. tr., refl. A (se) aduna, a (se) strânge, a (se) concentra în mase compacte. [< fr. masser].

MASÁ2 vb. I. tr. A face masaj. [< fr. masser, cf. ar. mass – a freca].

MASÁ2 vb. tr., refl. a (se) aduna în grup compact, a (se) concentra. (< fr. masser)

MASÁ1 vb. tr., refl. a(-și) face masaj, a (se) fricționa. (< fr. masser)

MAȘÁ vb. tr. (rar) a pronunța cuvintele într-o manieră confuză. (< fr. mâcher)

A MASÁ2 ~éz tranz. (corpul sau părți ale acestuia) A supune masajului pentru a înviora circulația sângelui, a activiza metabolismul sau a favoriza eliminarea toxinelor din organism. /<fr. masser

A MASÁ1 ~éz tranz. 1) A strânge într-un tot; a dispune în masă; a reuni; a îngrămădi. 2) A face să se maseze. /<fr. masser

arată toate definițiile

Intrare: masat (masare)
masat1 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • masat
  • masatul
  • masatu‑
plural
  • masate
  • masatele
genitiv-dativ singular
  • masat
  • masatului
plural
  • masate
  • masatelor
vocativ singular
plural
Intrare: masat (part.)
masat2 (part.) participiu
participiu (PT2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • masat
  • masatul
  • masatu‑
  • masa
  • masata
plural
  • masați
  • masații
  • masate
  • masatele
genitiv-dativ singular
  • masat
  • masatului
  • masate
  • masatei
plural
  • masați
  • masaților
  • masate
  • masatelor
vocativ singular
plural
Intrare: masat (unealtă)
masat1 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • masat
  • masatul
  • masatu‑
plural
  • masate
  • masatele
genitiv-dativ singular
  • masat
  • masatului
plural
  • masate
  • masatelor
vocativ singular
plural
Intrare: masa (aduna)
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • masa
  • masare
  • masat
  • masatu‑
  • masând
  • masându‑
singular plural
  • masea
  • masați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • masez
(să)
  • masez
  • masam
  • masai
  • masasem
a II-a (tu)
  • masezi
(să)
  • masezi
  • masai
  • masași
  • masaseși
a III-a (el, ea)
  • masea
(să)
  • maseze
  • masa
  • masă
  • masase
plural I (noi)
  • masăm
(să)
  • masăm
  • masam
  • masarăm
  • masaserăm
  • masasem
a II-a (voi)
  • masați
(să)
  • masați
  • masați
  • masarăți
  • masaserăți
  • masaseți
a III-a (ei, ele)
  • masea
(să)
  • maseze
  • masau
  • masa
  • masaseră
Intrare: masa (masaj)
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • masa
  • masare
  • masat
  • masatu‑
  • masând
  • masându‑
singular plural
  • masea
  • masați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • masez
(să)
  • masez
  • masam
  • masai
  • masasem
a II-a (tu)
  • masezi
(să)
  • masezi
  • masai
  • masași
  • masaseși
a III-a (el, ea)
  • masea
(să)
  • maseze
  • masa
  • masă
  • masase
plural I (noi)
  • masăm
(să)
  • masăm
  • masam
  • masarăm
  • masaserăm
  • masasem
a II-a (voi)
  • masați
(să)
  • masați
  • masați
  • masarăți
  • masaserăți
  • masaseți
a III-a (ei, ele)
  • masea
(să)
  • maseze
  • masau
  • masa
  • masaseră
Intrare: mașa
verb (VT202)
Surse flexiune: MDN '08, DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • mașa
  • mașare
  • mașat
  • mașatu‑
  • mașând
  • mașându‑
singular plural
  • mașea
  • mașați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • mașez
(să)
  • mașez
  • mașam
  • mașai
  • mașasem
a II-a (tu)
  • mașezi
(să)
  • mașezi
  • mașai
  • mașași
  • mașaseși
a III-a (el, ea)
  • mașea
(să)
  • mașeze
  • mașa
  • mașă
  • mașase
plural I (noi)
  • mașăm
(să)
  • mașăm
  • mașam
  • mașarăm
  • mașaserăm
  • mașasem
a II-a (voi)
  • mașați
(să)
  • mașați
  • mașați
  • mașarăți
  • mașaserăți
  • mașaseți
a III-a (ei, ele)
  • mașea
(să)
  • mașeze
  • mașau
  • mașa
  • mașaseră
Intrare: mașat
mașat participiu
participiu (PT2)
Surse flexiune: MDN '08
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mașat
  • mașatul
  • mașatu‑
  • mașa
  • mașata
plural
  • mașați
  • mașații
  • mașate
  • mașatele
genitiv-dativ singular
  • mașat
  • mașatului
  • mașate
  • mașatei
plural
  • mașați
  • mașaților
  • mașate
  • mașatelor
vocativ singular
plural
mașare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113)
Surse flexiune: MDN '08
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mașare
  • mașarea
plural
  • mașări
  • mașările
genitiv-dativ singular
  • mașări
  • mașării
plural
  • mașări
  • mașărilor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

masat (masare)

etimologie:

  • vezi masa
    surse: DEX '09

masat (unealtă)

  • 1. popular Unealtă de oțel în formă de sul sau, rar, de pilă plată, întrebuințată la ascuțitul cuțitelor.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
    exemple
    • Scoase un cuțit de la brîu, îl dete pe masat. ISPIRESCU, E. 108.
      surse: DLRLC
    • După mine s-au luat... Lăutari cu diblele, Casapi cu masatele. TEODORESCU, P. P. 136.
      surse: DLRLC

etimologie:

masa (aduna)

  • 1. A (se) aduna în număr mare, în grup compact.
    surse: DEX '09 DLRLC DN sinonime: aduna concentra îngrămădi un exemplu
    exemple
    • Vînzătorii de ziare se masează la ușa tipografiilor, în întuneric. BOGZA, A. Î. 251.
      surse: DLRLC

etimologie:

masa (masaj)

  • 1. A(-și) face masaj (pentru a înviora circulația sângelui, a activiza metabolismul sau a favoriza eliminarea toxinelor din organism).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN MDN '00 NODEX sinonime: frecționa / fricționa trage

etimologie: