7 intrări

41 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MASAT1 s. n. Masare. – V. masa2.

MASAT2, masate, s. n. Unealtă de oțel în formă de sul sau, rar, de pilă plată, folosită la ascuțitul cuțitelor. – Din tc. masat.

masat [At: BARCIANU / Pl: (1) ~e, (2) ~ați / E: tc masat] 1 sn Unealtă de ascuțit cuțitele de măcelărie și de cizmărie, având forma unui sul de oțel sau a unei pile plate. 2 sm (Nob) Om șiret Si: (pop) pișicher.

MASAT, masate, s. n. (Pop.) Unealtă de oțel în formă de sul sau, rar, de pilă plată, întrebuințată la ascuțitul cuțitelor. – Din tc. masat.

MASAT, masate, s. n. (Popular) Unealtă de oțel în formă de sul, întrebuințată la ascuțitul cuțitelor. Scoase un cuțit de la brîu, îl dete pe masat. ISPIRESCU, E. 108. După mine s-au luat... Lăutari cu diblele, Casapi cu masatele. TEODORESCU, P. P. 136.

masat n. 1. tocila cismarilor și a măcelarilor: dete cuțitul pe masat ISP.; 2. fig. viclenie: masatul muierii. [Turc. MASAT].

masát n., pl. e (turc. masad, masat, d. ar. miš-haz). Cute de fer saŭ de oțel cu care măcelariĭ și cizmariĭ îșĭ ascut cuțitele. V. arcer.

MASA1, masez, vb. I. Tranz. și refl. A(-și) face masaj; a trage. – Din fr. masser.

MASA1, masez, vb. I. Tranz. și refl. A(-și) face masaj; a trage. – Din fr. masser.

MASA2, masez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) aduna în număr mare, în grup compact; a (se) concentra, a (se) îngrămădi. – Din fr. masser.

MASA2, masez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) aduna în număr mare, în grup compact; a (se) concentra, a (se) îngrămădi. – Din fr. masser.

masa2 vtr [At: SADOVEANU, O. IX, 266 / Pzi: ~sez / E: fr masser] 1-2 A (se) aduna în număr mare, în grup compact Si: a (se) concentra, a (se) îngrămădi.

masa1 vt [At: BARCIANU / Pzi: ~sez / E: fr masser] A face masaj Vz fricționa, trage.

MASA1, masez, vb. I. Tranz. A face masaj. V. fricționa.

MASA2, masez, vb. I. Tranz. (Cu privire la persoane; mai rar la lucruri) A concentra intr-un grup mare, compact. (Refl.) Vînzătorii de ziare se masează la ușa tipografiilor, în întuneric. BOGZA, A. Î. 251.

MASA1 vb. I. tr., refl. A (se) aduna, a (se) strînge, a (se) concentra în mase compacte. [< fr. masser].

MASA2 vb. I. tr. A face masaj. [< fr. masser, cf. ar. mass – a freca].

MASA2 vb. tr., refl. a (se) aduna în grup compact, a (se) concentra. (< fr. masser)

MASA1 vb. tr., refl. a(-și) face masaj, a (se) fricționa. (< fr. masser)

MAȘA vb. tr. (rar) a pronunța cuvintele într-o manieră confuză. (< fr. mâcher)

A SE MASA se ~ea intranz. 1) (despre persoane) A se concentra în număr mare. 2) (despre trupe militare) A se dispune mai aproape unul de altul; a se concentra. /<fr. masser

A MASA1 ~ez tranz. 1) A strânge într-un tot; a dispune în masă; a reuni; a îngrămădi. 2) A face să se maseze. /<fr. masser

A MASA2 ~ez tranz. (corpul sau părți ale acestuia) A supune masajului pentru a înviora circulația sângelui, a activiza metabolismul sau a favoriza eliminarea toxinelor din organism. /<fr. masser

masà v. a frământa cu mâinile diferitele părți ale corpului unei persoane spre a le mlădia și a înlesni circulațiunea sângelui (= fr. masser).

1) *maséz v. tr. (fr. masser, d. masse, masă, grămadă). Grămădesc, adun, strîng: a masa trupele. V. comasez și bulucesc.

2) *maséz v. tr. (fr. masser, d. ar. mass, a pune mîna, a pipăi). Trag (frec) membrele unuĭ bolnav ca să activez circulațiunea sîngeluĭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

masat2 (unealtă) s. n., pl. masate

masat2 (unealtă) s. n., pl. masate

masat (unealtă) s. n., pl. masate

masa (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. masez, 3 masea; conj. prez. 1 sg. să masez, 3 să maseze corectat(ă)

masa (a ~) vb., ind. prez. 3 masea

masa (a (-și) face masaj, a (se) aduna în grup compact) vb., ind. prez. 1 sg. masez, 3 sg. și pl. masea

mașa vb., ind. prez. 1 sg. mașez, 3 sg. și pl. mașea

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

MASA vb. (MED.) a trage. (A ~ un mușchi.)

MASA vb. (MED.) a trage. (A ~ un mușchi.)

MASA vb. a (se) concentra. (Trupele s-au ~ pe flancul drept.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

masat (masate), s. n. – Cuțit, briceag. – Mr. măsat. Tc. masat (Șeineanu, II, 250), cf. ngr. μασάτι, sb. masat.

Dicționare neclasificate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MASÁT s. n., s. m. 1. S. n. Unealtă de ascuțit cuțitele de măcelărie și de cizmărie, avînd forma unui sul de oțel sau a unei pile plate. Scoase un cuțit de la brîu, îl dete pe masat. ISPIRESCU, L. 108. După mine s-au luat Romăni Cu topoarele, țigani Cu baroasele. . . Casapi Cu masatele. TEODORESCU, P. P. 136, cf. MARIAN, S. R. I, 48, PĂSCULESCU, L. P. 37. Dracul toate le știe, numai masatul muierii nu-l știe, se spune pentru a arăta că nimeni nu poate ști absolut totul. Cf. ZANNE, P. VI, 567. 2. S. m. (Neobișnuit) Epitet dat unui om șiret, pișicher. Cf. BARCIANU, ALEXI, W. – Pl.: (1) masate, (2) masați. – Din tc. masat.

MASÁ1 vb. I. T r a n z. A face masaj. V. f r i c ț i o n a, t r a g e. Cf. BARCIANU, ALEXI, W., ȘĂINEANU, D. U. Nu masăm, adică, partea dreaptă, unde se află apendicele. VOICULESCU, L. 283. - Prez. ind. : masez.Din fr. masser „a face masaj”.

MASÁ2 vb. I. Tranz. și refl. A (se) aduna în număr mare, în grup compact, a (se) concentra, a (se) îngrămădi. Lumea așteaptă în toate străzile pe unde va trece convoiul. . . masată pe toate trotuarele. SADOVEANU, O. IX, Vînzătorii de ziare se masează la ușa tipografiilor, în întuneric, în frig,. în ploaie. BOGZA, A. Î. 251. ◊ Refl. pas. Vin de pe front trenurile unul după altul, vezi. . . că se masează, foarte probabil, divizii în alt punct. SADOVEANU, M. C. 90. – Prez. ind.: masez. – Din fr. masser „a aduna în număr mare”.

Intrare: masat (masare)
masat1 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • masat
  • masatul
  • masatu‑
plural
  • masate
  • masatele
genitiv-dativ singular
  • masat
  • masatului
plural
  • masate
  • masatelor
vocativ singular
plural
Intrare: masat (part.)
masat2 (part.) participiu
participiu (PT2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • masat
  • masatul
  • masatu‑
  • masa
  • masata
plural
  • masați
  • masații
  • masate
  • masatele
genitiv-dativ singular
  • masat
  • masatului
  • masate
  • masatei
plural
  • masați
  • masaților
  • masate
  • masatelor
vocativ singular
plural
Intrare: masat (unealtă)
masat1 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • masat
  • masatul
  • masatu‑
plural
  • masate
  • masatele
genitiv-dativ singular
  • masat
  • masatului
plural
  • masate
  • masatelor
vocativ singular
plural
Intrare: masa (aduna)
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • masa
  • masare
  • masat
  • masatu‑
  • masând
  • masându‑
singular plural
  • masea
  • masați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • masez
(să)
  • masez
  • masam
  • masai
  • masasem
a II-a (tu)
  • masezi
(să)
  • masezi
  • masai
  • masași
  • masaseși
a III-a (el, ea)
  • masea
(să)
  • maseze
  • masa
  • masă
  • masase
plural I (noi)
  • masăm
(să)
  • masăm
  • masam
  • masarăm
  • masaserăm
  • masasem
a II-a (voi)
  • masați
(să)
  • masați
  • masați
  • masarăți
  • masaserăți
  • masaseți
a III-a (ei, ele)
  • masea
(să)
  • maseze
  • masau
  • masa
  • masaseră
Intrare: masa (masaj)
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • masa
  • masare
  • masat
  • masatu‑
  • masând
  • masându‑
singular plural
  • masea
  • masați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • masez
(să)
  • masez
  • masam
  • masai
  • masasem
a II-a (tu)
  • masezi
(să)
  • masezi
  • masai
  • masași
  • masaseși
a III-a (el, ea)
  • masea
(să)
  • maseze
  • masa
  • masă
  • masase
plural I (noi)
  • masăm
(să)
  • masăm
  • masam
  • masarăm
  • masaserăm
  • masasem
a II-a (voi)
  • masați
(să)
  • masați
  • masați
  • masarăți
  • masaserăți
  • masaseți
a III-a (ei, ele)
  • masea
(să)
  • maseze
  • masau
  • masa
  • masaseră
Intrare: mașa
verb (VT202)
Surse flexiune: MDN '08, DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • mașa
  • mașare
  • mașat
  • mașatu‑
  • mașând
  • mașându‑
singular plural
  • mașea
  • mașați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • mașez
(să)
  • mașez
  • mașam
  • mașai
  • mașasem
a II-a (tu)
  • mașezi
(să)
  • mașezi
  • mașai
  • mașași
  • mașaseși
a III-a (el, ea)
  • mașea
(să)
  • mașeze
  • mașa
  • mașă
  • mașase
plural I (noi)
  • mașăm
(să)
  • mașăm
  • mașam
  • mașarăm
  • mașaserăm
  • mașasem
a II-a (voi)
  • mașați
(să)
  • mașați
  • mașați
  • mașarăți
  • mașaserăți
  • mașaseți
a III-a (ei, ele)
  • mașea
(să)
  • mașeze
  • mașau
  • mașa
  • mașaseră
Intrare: mașat
mașat participiu
participiu (PT2)
Surse flexiune: MDN '08
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mașat
  • mașatul
  • mașatu‑
  • mașa
  • mașata
plural
  • mașați
  • mașații
  • mașate
  • mașatele
genitiv-dativ singular
  • mașat
  • mașatului
  • mașate
  • mașatei
plural
  • mașați
  • mașaților
  • mașate
  • mașatelor
vocativ singular
plural
mașare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113)
Surse flexiune: MDN '08
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mașare
  • mașarea
plural
  • mașări
  • mașările
genitiv-dativ singular
  • mașări
  • mașării
plural
  • mașări
  • mașărilor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

masat, masatesubstantiv neutru

etimologie:

masat, masatesubstantiv neutru

  • 1. popular Unealtă de oțel în formă de sul sau, rar, de pilă plată, întrebuințată la ascuțitul cuțitelor. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Scoase un cuțit de la brîu, îl dete pe masat. ISPIRESCU, E. 108. DLRLC
    • format_quote După mine s-au luat... Lăutari cu diblele, Casapi cu masatele. TEODORESCU, P. P. 136. DLRLC
etimologie:

masa, masezverb

  • 1. A (se) aduna în număr mare, în grup compact. DEX '09 DLRLC DN
    • format_quote Vînzătorii de ziare se masează la ușa tipografiilor, în întuneric. BOGZA, A. Î. 251. DLRLC
etimologie:

masa, masezverb

  • 1. A(-și) face masaj (pentru a înviora circulația sângelui, a activiza metabolismul sau a favoriza eliminarea toxinelor din organism). DEX '09 DEX '98 DLRLC DN MDN '00 NODEX
etimologie:

mașa, mașezverb

  • 1. rar A pronunța cuvintele într-o manieră confuză. MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.