9 definiții pentru martiraj


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MARTIRÁJ, martiraje, s. n. Martiriu. – Martir2 + suf. -aj.

MARTIRÁJ, martiraje, s. n. Martiriu. – Martir2 + suf. -aj.

martiraj sn [At: CAMIL PETRESCU, U. N. 231/ V: (rar) ~agiu / Pl: ~e / E: martir2 + -aj] Martiriu.

MARTIRÁJ, martiraje, s. n. Martiriu.

MARTIRÁJ s.n. Martiriu. [< martir + -aj].

MARTIRÁJ s. n. martiriu. (< martir + -aj)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

martiráj s. n., pl. martiráje

martiráj s. n., pl. martiráje


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MARTIRÁJ s. v. mucenicie.

MARTIRAJ s. martiriu, mucenicie, supliciu, (rar) martir, (înv. și pop.) patimă, (înv.) martirism, mărturie, mucenie, mucenire, strădanie. (A îndurat ~.)

Intrare: martiraj
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • martiraj
  • martirajul
  • martiraju‑
plural
  • martiraje
  • martirajele
genitiv-dativ singular
  • martiraj
  • martirajului
plural
  • martiraje
  • martirajelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

martiraj

etimologie:

  • Martir + sufix -aj.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN