martiraj s.n. 1 martiriu, martirizare, martirizație, mucenicie, supliciu, <înv. și pop.) patimă, <înv.> martir¹, martirism, mărturie, mucenie, mucenire, strădanie, <fig.; rar> pasiune. Martirajul este suferința pe care a îndurat-o o persoană pentru convingerile sale religioase, ideologice etc. 2 fig. amar, amărăciune, calvar, chin, durere, încercări (v. încercare), patimi (v. patimă) păsuri (v. păs), pătimiri (v. pătimire), suferință, turment, <fig.> canon, lacrimi (v. lacrimă), martiriu, otravă, pelin, povară, tortură, <fig.; înv. și pop.) suspin, <fig.; pop. și fam.> pahar. Viața lor a fost plină de martiraj.