3 intrări

27 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MARINÁT, -Ă, marinați, -te, adj. (Despre pește, carne etc.) Preparat sau conservat cu sos de bulion, untdelemn, lămâie sau oțet și diverse condimente. – V. marina.

marinat, ~ă a [At: DRĂGHICI, REȚ. 76/12 / V: măr~ / Pl: ~ați, ~e / E: marina3] (D. pește, carne etc.) Preparat pentru consum imediat sau pentru conservare, prin lăsare într-un sos condimentat, care conține ulei, oțet și zahăr.

MARINÁT, -Ă, marinați, -te, adj. (Despre pește, carne etc.) Pregătit sau conservat cu sos de bulion, untdelemn, lămâie sau oțet și diverse condimente. – V. marina.

MARINÁT, -Ă, marinați, -te, adj. (Despre pește, p. ext. despre carne) Conservat sau pregătit cu sos de bulion, untdelemn, lămîie (sau oțet) și diverse mirodenii. Pește marinat. Chiftele marinate.

marinat a. gătit așa ca să se poată conserva: pește marinat.

MARINÁ, marinez, vb. I. Tranz. A prepara pește, carne etc. cu un sos făcut din untdelemn, bulion, lămâie sau oțet și diverse condimente (pentru consum imediat sau pentru conservare). – Din fr. mariner, germ. marinieren.

MARINÁ, marinez, vb. I. Tranz. A prepara pește, carne etc. cu un sos făcut din untdelemn, bulion, lămâie sau oțet și diverse condimente (pentru consum imediat sau pentru conservare). – Din fr. mariner, germ. marinieren.

marina1 [At: SADOVEANU, O. A. II, 208 / E: nct] (Plu) 1 i Termen prin care se dă comanda ca bușteanul să fie rotit o dată pe grosimea lui, cu ajutorul țapinelor. 2 av (D. bușteni; îcs) A da ~ A da de-a rostogolul, răsucind pe loc.

marina2 vt [At: LEXIC REG. 104 / V: ~ni / Pzi: (pbl) ~nesc / E: cf marina1] (Plu; c. i. bușteni) A roti o dată pe grosime.

marina3 vt [At: POLIZU / Pzi: ~nez / E: fr mariner, ger marinieren] (C. i. pește, came etc.) A prepara pentru consum imediat sau pentru coservare, prin lăsare într-un sos condimentat, care conține ulei, oțet și zahăr.

mărinat1, ~ă a [At: MARIAN, D. 254 / Pl: ~ați, ~e / E: mărina] (Pop) 1 Inflamat. 2 Purulent.

MARINÁ, marinez, vb. I. Tranz. A prepara (carne, pește etc.) cu un sos făcut din untdelemn, bulion, oțet și diverse condimente (uneori în vederea conservării).

MARINÁ vb. I. tr. A conserva, a prepara (pește, carne) în sos făcut din untdelemn, bulion, oțet și diferite condimente. [Cf. fr. mariner, it. marinare].

MARINÁ vb. tr. a prepara (pește, carne) în sos făcut din untdelemn, bulion, oțet și diferite condimente. (< fr. mariner, germ. marinieren)

A MARINÁ ~éz tranz. (alimente) A prepara cu un sos special condimentat (pentru a da un gust bun sau pentru a conserva). /<fr. mariner, germ. marinieren

Marina (Sfânta) f. sărbătoare băbească ce cade în mijlocul Circovilor de vară (17 Iulie), zi rea pentru boale: la Marina țăranii împart pelin și puici. V. Circovii.

*marinéz v. tr. (fr. mariner, d. marin, marin; it. marinare). Pun în sos cu oțet, vorbind de peștele prăjit: pește marinat. V. murez.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

mariná (a ~) vb., ind. prez. 3 marineáză

mariná vb., ind. prez. 1 sg. marinéz, 3 sg. și pl. marineáză


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

mărinát, mărinátă, adj. (reg.) inflamat, purulent.

arată toate definițiile

Intrare: marinat
marinat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • marinat
  • marinatul
  • marinatu‑
  • marina
  • marinata
plural
  • marinați
  • marinații
  • marinate
  • marinatele
genitiv-dativ singular
  • marinat
  • marinatului
  • marinate
  • marinatei
plural
  • marinați
  • marinaților
  • marinate
  • marinatelor
vocativ singular
plural
Intrare: marina
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • marina
  • marinare
  • marinat
  • marinatu‑
  • marinând
  • marinându‑
singular plural
  • marinea
  • marinați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • marinez
(să)
  • marinez
  • marinam
  • marinai
  • marinasem
a II-a (tu)
  • marinezi
(să)
  • marinezi
  • marinai
  • marinași
  • marinaseși
a III-a (el, ea)
  • marinea
(să)
  • marineze
  • marina
  • marină
  • marinase
plural I (noi)
  • marinăm
(să)
  • marinăm
  • marinam
  • marinarăm
  • marinaserăm
  • marinasem
a II-a (voi)
  • marinați
(să)
  • marinați
  • marinați
  • marinarăți
  • marinaserăți
  • marinaseți
a III-a (ei, ele)
  • marinea
(să)
  • marineze
  • marinau
  • marina
  • marinaseră
Intrare: mărinat
mărinat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mărinat
  • mărinatul
  • mărinatu‑
  • mărina
  • mărinata
plural
  • mărinați
  • mărinații
  • mărinate
  • mărinatele
genitiv-dativ singular
  • mărinat
  • mărinatului
  • mărinate
  • mărinatei
plural
  • mărinați
  • mărinaților
  • mărinate
  • mărinatelor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

marinat

  • 1. (Despre pește, carne etc.) Preparat sau conservat cu sos de bulion, untdelemn, lămâie sau oțet și diverse condimente.
    surse: DEX '09 DLRLC attach_file un exemplu
    exemple
    • Pește marinat. Chiftele marinate.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi marina
    surse: DEX '98 DEX '09

marina

  • 1. A prepara pește, carne etc. cu un sos făcut din untdelemn, bulion, lămâie sau oțet și diverse condimente (pentru consum imediat sau pentru conservare).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN

etimologie: