opțiuni
  • info

10 definiții pentru mardeiaș

Explicative DEX

MARDEIAȘ, mardeiași, s. m. (Arg.) Bătăuș. [Pr.: -de-iaș] – Mardi + suf. -aș.

MARDEIAȘ, mardeiași, s. m. (Arg.) Bătăuș. [Pr.: -de-iaș] – Mardi + suf. -aș.

mardeiaș sm [At: M. I. CARAGIALE, C. 59 / Pl: ~i / E: mardi + -aș] (Arg) Bătăuș.

mardeĭáș m. (cp. cu mardesc). Munt. Apaș, scandalagiŭ, tîlhar și asasin de pin mahalalele marilor orașe: mardeĭaș de Bucureștĭ. V. grăntaș.

Ortografice DOOM

mardeiaș (arg.) s. m., pl. mardeiași

mardeiaș (arg.) s. m., pl. mardeiași

mardeiaș s. m. (sil. -de-iaș), pl. mardeiași

Argou

mardeiaș, mardeiași s. m. v. machior

Sinonime

MARDEIAȘ s. v. bătăuș, ciomăgar, ciomăgaș.

mardeiaș s. v. BĂTĂUȘ. CIOMĂGAR. CIOMĂGAȘ.

Tezaur

MARDEIAȘ s. m. (Argotic) Bătăuș. Amănunțita lui cunoaștere a lumii de mardeiași, de codoși și de șmecheri. M. I. CARAGIALE, C. 59, cf. GR. S. VII, 118, BL II, 168, BUL. FIL. IV, 135, 182. Mardeiașii ăia din nimic pun mîna pă cuțit. CAMIL PETRESCU, O. II, 44, cf. 45. Se vedea de la primul contact că. . . se trage din oameni de mahala, poate negustorași, poate mardeiași. STANCU, R. A. IV, 319. - Pl.: mardeiași. – Mardi + suf. -aș.

Intrare: mardeiaș
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mardeiaș
  • mardeiașul
  • mardeiașu‑
plural
  • mardeiași
  • mardeiașii
genitiv-dativ singular
  • mardeiaș
  • mardeiașului
plural
  • mardeiași
  • mardeiașilor
vocativ singular
  • mardeiașule
  • mardeiașe
plural
  • mardeiașilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

mardeiaș, mardeiașisubstantiv masculin

etimologie:
  • Mardi + -aș. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.