11 definiții pentru ciomăgaș (persoană)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CIOMĂGAȘ, ciomăgași, s. m. (Rar) Om înclinat spre ceartă și bătaie; bătăuș, ciomăgar. – Ciomag + suf. -aș.

ciomăgaș1 sm [At: DA / V: ~mag~ / Pl: ~i / E: ciomag + -aș] 1-2 Ciomăgar (1-2).

CIOMĂGAȘ, ciomăgași, s. m. (Fam.) Om înclinat spre ceartă și bătaie; bătăuș, ciomăgar. – Ciomag + suf. -aș.

CIOMĂGAȘ, ciomăgași, s. m. Om înclinat spre ceartă și bătaie; bătăuș. Cînd ajunseră la pod, începură să înțeleagă, căci îi opriră niște ciomăgași. PAS, L. I 194.

cĭomăgáș m. Fam. Iron. Bătăuș cu cĭomagu.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

ciomăgaș2 (persoană) (rar) s. m., pl. ciomăgași

ciomăgaș1 (persoană) (rar) s. m., pl. ciomăgași

ciomăgaș (persoană) s. m., pl. ciomăgași

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CIOMĂGAȘ s. bătăuș, ciomăgar, (reg.) bătaci, (înv.) dalcauc, (arg.) mardeiaș. (Un ~ incorigibil.)

Intrare: ciomăgaș (persoană)
ciomăgaș1 (pl. -i) substantiv masculin admite vocativul
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ciomăgaș
  • ciomăgașul
  • ciomăgașu‑
plural
  • ciomăgași
  • ciomăgașii
genitiv-dativ singular
  • ciomăgaș
  • ciomăgașului
plural
  • ciomăgași
  • ciomăgașilor
vocativ singular
  • ciomăgașule
  • ciomăgașe
plural
  • ciomăgașilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ciomăgaș, ciomăgașisubstantiv masculin

  • 1. rar Om înclinat spre ceartă și bătaie. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Cînd ajunseră la pod, începură să înțeleagă, căci îi opriră niște ciomăgași. PAS, L. I 194. DLRLC
etimologie:
  • Ciomag + sufix -aș. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.