3 intrări

24 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MANUÁL, -Ă, manuali, -e, s. n., adj. 1. S. n. Carte care cuprinde noțiunile de bază ale unei științe, ale unei arte sau ale unei îndeletniciri practice; spec. carte de școală. 2. Adj. Care este făcut cu mâna; de mână. ♦ (Despre îndeletniciri, ocupații, profesii) Care se efectuează prin muncă fizică. 3. Adj. (Despre oameni) Care execută lucrări de mână; p. ext. care lucrează cu mâinile. [Pr.: -nu-al] – Din fr. manuel. Cf. lat. manualis, it. manuale.

manual, ~ă [At: CR (1829), 1202/31 / V: (îvr) mân~ / P: ~nu-al / Pl: ~i, ~e / E: fr manuel cf lat manualis, it manuale] 1 sn Carte care cuprinde noțiunile de bază ale unei anumite discipline. 2 sn (Spc) Carte de școală. 3 sn (Înv; Mol) Condicuță pentru personalul casnic. 4 sn Claviatură a orgii. 5 a Care se execută cu mâna. 6 a (D. îndeletniciri, ocupații, profesiuni) Care se efectuează prin muncă fizică. 7 a (D. îndeletniciri, ocupații, profesiuni) Care se efectuează cu unelte rudimentare. 8 a (D. oameni) Care execută lucrări de mână. 9 a (D. oameni) Care lucrează cu mâinile.

MANUÁL, -Ă, manuali, -e, s. n., adj. 1. S. n. Carte care cuprinde noțiunile de bază ale unei științe, ale unei arte sau ale unei îndeletniciri practice; spec. carte de școală. 2. Adj. Care este făcut cu mâna; de mână. ♦ (Despre îndeletniciri, ocupații, profesiuni) Care se efectuează prin muncă fizică. 3. Adj. (Despre oameni) Care execută lucrări de mână; p. ext. care lucrează cu mâinile. [Pr.: -nu-al] – Din fr. manuel. Cf. lat. manualis, it. manuale.

MANUÁL2, -Ă, manuali, -e, adj. 1. Făcut, lucrat cu mîna (nu cu mașina); de mînă. Lucru manual. 2. (Despre muncitori, în opoziție cu intelectual) Care lucrează mai mult cu mîinile.

MANUÁL1, manuale, s. n. Carte, lucrare care cuprinde elementele fundamentale ale unei științe, arte sau îndeletniciri practice și care e folosită mai ales de începători. Am voit amice... să citesc eu în manuscript cartea romînească ce tu ai compus sub titlul de «Manualul vînătorului». ODOBESCU, S. III 9.

MANUÁL s.n. 1. Carte (folosită mai ales în școli) care conține o prezentare succintă a noțiunilor unei discipline, ale unei arte etc. 2. Claviatura orgii. [Pron. -nu-al. / cf. fr. manuel, it. manuale].

MANUÁL, -Ă adj. 1. De mână, făcut cu mâna. 2. Care muncește cu mâinile. [Pron. -nu-al. / < lat. manualis].

MANUÁL, -Ă I. adj. 1. de mână, făcut cu mâna. 2. care muncește cu mâinile. II. s. n. 1. carte de școală care conține o prezentare succintă a noțiunilor unei discipline. 2. claviatură, ansamblu al claviaturilor la instrumentele cu taste (orgă, clavecin), la care se cântă cu mâinile. (< fr. manuel, lat. manualis, it. manuale)

MANUÁL2 ~e n. Carte care cuprinde elementele fundamentale ale unei discipline, ale unei arte sau ale unei îndeletniciri practice. ~ de istorie. ~ de biologie. [Sil. -nu-al] /<fr. manuel, lat. manualis

MANUÁL1 ~ă (~i, ~e) 1) Care se efectuează cu mâna; făcut cu mâna. Proces ~. 2) Care lucrează cu mâinile. Lucrător ~. [Sil. -nu-al] /<fr. manuel

manual a. făcut cu mâna: lucru manual. ║ n. carte ce conține în prescurtare substanța unui lung tractat.

*manuál, -ă adj. (fr. manuel, d. lat. manualis, d. manus, mînă; lat. it. manuale, carte de buzunar, de unde și ngr. manuáli, sfeșnic de biserică). Care se face cu mîna: lucru manual. S. n., pl. e. Carte care, supt un volum mic, cuprinde noțiunile esențiale uneĭ științe orĭ arte: manual de filologie. Est. Condicuță p. servitorĭ. Adv. Cu mîna: lucrurĭ făcute manual.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

manuál2 (-nu-al) s. n., pl. manuále

manuál1 (-nu-al) adj. m., pl. manuáli; f. manuálă, pl. manuále

manuál s. n. (sil. -nu-al), pl. manuále

manuál adj. m. (sil. -nu-al), pl. manuáli; f. sg. manuálă, pl. manuále


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MANUAL adj. fizic, (înv.) mecanicesc. (Muncă ~.)

arată toate definițiile

Intrare: manual (adj.)
manual1 (adj.) adjectiv
  • silabație: ma-nu-al info
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • manual
  • manualul
  • manualu‑
  • manua
  • manuala
plural
  • manuali
  • manualii
  • manuale
  • manualele
genitiv-dativ singular
  • manual
  • manualului
  • manuale
  • manualei
plural
  • manuali
  • manualilor
  • manuale
  • manualelor
vocativ singular
plural
Intrare: manual (s.n.)
manual2 (s.n.) substantiv neutru
  • silabație: ma-nu-al info
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • manual
  • manualul
  • manualu‑
plural
  • manuale
  • manualele
genitiv-dativ singular
  • manual
  • manualului
plural
  • manuale
  • manualelor
vocativ singular
plural
Intrare: mânual
mânual
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

manual (adj.)

  • 1. Care este făcut cu mâna; de mână.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: fizic (adj.) mecanicesc attach_file un exemplu
    exemple
    • Lucru manual.
      surse: DLRLC
    • 1.1. (Despre îndeletniciri, ocupații, profesii) Care se efectuează prin muncă fizică.
      surse: DEX '09
  • 2. (Despre oameni) Care execută lucrări de mână.
    surse: DEX '09 DEX '98
    • 2.1. prin extensiune Care lucrează cu mâinile.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN

etimologie:

manual (s.n.)

  • 1. Carte care cuprinde noțiunile de bază ale unei științe, ale unei arte sau ale unei îndeletniciri practice.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN attach_file un exemplu
    exemple
    • Am voit amice... să citesc eu în manuscript cartea romînească ce tu ai compus sub titlul de «Manualul vînătorului». ODOBESCU, S. III 9.
      surse: DLRLC
  • 2. Claviatura orgii.
    surse: DN

etimologie: