opțiuni
  • info

14 definiții pentru maniabil

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MANIABIL, -Ă, maniabili, -e, adj. (Livr.) Care este ușor de mânuit. [Pr.: -ni-a-] – Din fr. maniable.

MANIABIL, -Ă, maniabili, -e, adj. (Livr.) Care este ușor de mânuit. [Pr.: -ni-a-] – Din fr. maniable.

maniabil, ~ă a [At: NEGULICI / P: ~ni-a- / Pl: ~i, ~e / E: fr maniable] (Rar) 1 (D. mecanisme, sisteme tehnice etc.) Care poate fi mânuit cu ușurință. 2 (D. oameni) Docil.

MANIABIL, -Ă, maniabili, -e, adj. (Franțuzism) Ușor de mînuit. Avionul construit de Vlaicu era foarte maniabil, în special datorită inovației pe care el a adus-o aparatului prin situarea comenzilor în față. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 361, 5/6. – Pronunțat: -ni-a-.

MANIABIL, -Ă adj. 1. (Despre mecanisme) Ușor de mînuit. 2. (Despre oameni) Docil, blînd, conciliabil. [Pron. -ni-a-. / cf. fr. maniable].

MANIABIL, -Ă adj. 1. ușor de mânuit. 2. (despre oameni) docil, conciliabil. (< fr. maniable)

MANIABIL ~ă (~i, ~e) livr. Care poate fi ușor mânuit. [Sil. -ni-a-] /<fr. maniable

maniabil a. ușor de maniat.

*maniábil, -ă adj. (fr. maniable). Care se poate mania (mînui) ușor.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

maniabil (livr.) (desp. -ni-a-) adj. m., pl. maniabili; f. maniabilă, pl. maniabile

maniabil (livr.) (-ni-a-) adj. m., pl. maniabili; f. maniabilă, pl. maniabile

maniabil adj. m. (sil. -ni-a-), pl. maniabili; f. sg. maniabilă, pl. maniabile

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

MANIABIL adj. v. manevrabil.[1]

  1. În original, probabil incorect: MAMABIL. — cata

maniabil adj. v. MANEVRABIL.

Dicționare neclasificate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MANIABIL, -Ă adj. (Rar) 1. (Despre mecanisme, sisteme tehnice etc.) Care poate fi mînuit (cu ușurință). Cf. NEGULICI, COSTINESCU, ALEXI, W. Avionul construit de Vlaicu era foarte maniabil. CONTEMP. 1953, nr. 361, 5/6. 2. F i g. (Despre persoane) Docil, blînd, conciliabil. - Pronunțat: -ni-a-. – Pl.: maniabili,-e. – Din fr. maniable.

Intrare: maniabil
maniabil adjectiv
  • silabație: ma-ni-a-bil info
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • maniabil
  • maniabilul
  • maniabilu‑
  • maniabilă
  • maniabila
plural
  • maniabili
  • maniabilii
  • maniabile
  • maniabilele
genitiv-dativ singular
  • maniabil
  • maniabilului
  • maniabile
  • maniabilei
plural
  • maniabili
  • maniabililor
  • maniabile
  • maniabilelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

maniabil, maniabilăadjectiv

  • 1. livresc Care este ușor de mânuit. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: manevrabil
    • format_quote Avionul construit de Vlaicu era foarte maniabil, în special datorită inovației pe care el a adus-o aparatului prin situarea comenzilor în față. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 361, 5/6. DLRLC
  • 2. Despre oameni: blând, conciliabil, docil. DN
    sinonime: blând conciliabil docil
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.