2 intrări
22 de definiții

Explicative DEX

MÂNAȘ, mânași, s. m. (Reg.) Vizitiu. – Mâna + suf. -aș.

MÂNAȘ, mânași, s. m. (Reg.) Vizitiu. – Mâna + suf. -aș.

manăș sn vz manoș

maniș2 sn vz manoș

manoș sn [At: KLEIN, D. 143 / V: ~năș, ~niș, ~nuș / Pl: ~e, ~uri / E: mg mánus] (Trs) Fiecare dintre cele două arătătoare ale unui ceasornic Si: limbă.

manuș sn vz manoș

mânaș sm [At: VĂCĂRESCUL, P. 329/12 / Pl: ~i / E: mâna1 + -aș] (Reg) Vizitiu.

❍ MANOȘ sm. Trans. (BUD.) (FR.-CDR.) Arătător (la ceas), minutar.

MÎNAȘ, mînași, s. m. (Regional) Mînător; vizitiu. Năimindu-și un mînaș... s-a cam mai dus. SBIERA, P. 237.

Ortografice DOOM

mânaș (reg.) s. m., pl. mânași

mânaș (reg.) s. m., pl. mânași

mânaș s. m., pl. mânași

Sinonime

MANOȘ s. v. arătător, limbă.

MÂNAȘ s. v. birjar, surugiu, vizitiu.

manoș s.n. (la ceasuri; reg.) v. Arătător. Limbă,

mânaș s.m. (înv.) v. Birjar. Surugiu. Vizitiu.

manoș s. v. ARĂTĂTOR. LIMBĂ.

mînaș s. v. BIRJAR. SURUGIU. VIZITIU.

Tezaur

MÁNĂȘ s. n. v. manoș.

MÁNIȘ2 s. n. v. manoș.

MANOȘ s. n. (Transilv.) Fiecare dintre cele două arătătoare ale unui ceasornic; limbă. Cf. KLEIN, D. 143, FRÎNCU-CANDREA, M. 102. Manoșu mic, manoșu mare. ALR II/I MN 140, 3906/574, cf. ALRM II/I h 375, 376, A II 3, 6, 7, 8, 12, III 2, 3, 7, 12, 17, 18, IV 5, MAT. DIALECT, I, 261, com. din VALEA JIULUI. - Pl.: manoșe și manoșuri (ALR II/I MN 140, 3906/574). – Și: mánăș (ALR II/I MN 140, 3906/812), mánuș (A II 12, com. din VALEA JIULUI), mániș (A III 16, com. din VALEA JIULUI) s. n. – Din magh. mánus.

MANUȘ s. n. v. manoș.

MÎNÁȘ s, m. (Regional) Vizitiu. Mînașu-mi nu știu pe drum ce vede. I. VĂCĂRESCUL, P. 329/12. I s-au fost bolnăvit mînașul. . . pentru aceea trebuia acum să hătuiască singur caii. SBIERA, P. 235, cf. 237. - Pl.: minași. – Mîna1 + suf. -aș.

Intrare: manoș
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • manoș
  • manoșul
  • manoșu‑
plural — —
genitiv-dativ singular
  • manoș
  • manoșului
plural — —
vocativ singular —
plural —
manăș
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
maniș
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
manuș
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: mânaș
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mânaș
  • mânașul
  • mânașu‑
plural
  • mânași
  • mânașii
genitiv-dativ singular
  • mânaș
  • mânașului
plural
  • mânași
  • mânașilor
vocativ singular
  • mânașule
  • mânașe
plural
  • mânașilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

mânaș, mânașisubstantiv masculin

etimologie:
  • Mâna + -aș. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.