2 intrări

16 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MAMIFÉR s. n. (La pl.) Clasă de vertebrate superioare, care au corpul acoperit cu păr, nasc pui vii și îi hrănesc cu laptele secretat de mamele; (și la sg.) animal din această clasă. Mamifer amfibiu. COBÎLCESCU, G. 79/28, cf. PONTBRIANT, D., COSTINESCU, ALEXI, W. Să trecem acum la mamifere. . . Colecția e bogată. ANGHEL-IOSIF, C. M. I, 199. [În era terțiară] mamiferele domnesc pe continente și chiar în oceane. SIMIONESCU, F. R. 7, cf. 64. Hrana principală a acvilei imperiale constă din mamifere mici. LINȚIA, P. II, 176. ♦ (Adjectiyal) Rămășîțuri de schelete a dobitoacilor mamifere. CR (1834), 3412/34. - Pl.: mamifere. – Din fr. mammifère.

MAMIFÉR, mamifere, s. n. (La pl.) Clasă de vertebrate superioare care au corpul acoperit cu păr, nasc pui vii și îi hrănesc cu laptele lor; (și la sg.) animal din această clasă. ◊ (Adjectival) Animal mamifer. – Din fr. mammifère.

MAMIFÉR, mamifere, s. n. (La pl.) Clasă de vertebrate superioare care au corpul acoperit cu păr, nasc pui vii și îi hrănesc cu laptele lor; (și la sg.) animal din această clasă. ◊ (Adjectival) Animal mamifer. – Din fr. mammifère.

mamifer sn [At: CR (1834), 3412/34 / Pl: ~e / E: fr mammifère] 1 (Lpl) Clasă de vertebrate superioare, care au corpul acoperit cu păr, nasc pui vii și îi hrănesc cu laptele secretat de mamele. 2 Animal din clasa mamiferelor (1).

MAMIFÉR, mamifere, s. n. Nume dat animalelor din clasa superioară a vertebratelor, care au corpul acoperit cu păr, nasc pui vii și îi hrănesc cu laptele secretat de mamele. La majoritatea mamiferelor, în cavitatea bucală sînt dinți bine dezvoltați, înfipți în alveole. ZOOLOGIA 170. ◊ (Adjectival) Animal mamifer.

MAMIFÉR, -Ă I. adj. care are mamele. II. s. n. pl. clasă de vertebrate superioare cu corpul acoperit cu păr, care nasc pui vii și îi hrănesc cu lapte propriu. (< fr. mammifère/s/)

MAMIFÉR ~e n. 1) la pl. Clasă de animale vertebrate superioare, care au mamele, nasc pui, hrănindu-i cu laptele matern (reprezentanți: vaca, oaia, capra etc.). 2) Animal din această clasă. /<fr. mammifere

mamifer m. animal din clasa mamiferelor.

*mamifér, -ă adj. (d. lat. mamma, țîță, și fer ca în fructifer). Zool. Care are mamele. N. pl. Prima din cele cincĭ clase de animale vertebrate, caracterizată pin mamele. – Mamiferele se împart în doŭă marĭ grupe: placentare și neplacentare. Prima grupă cuprinde 12 ordine: primatele, lemurienele (saŭ prosimienele), chiropterele, carnivorele, pinipedele, insectivorele, rozătoarele, proboscidienele, artiodactilele, perisodactilele, cetaceele și edentatele; a doŭa grupă: marsupialele și monotremele. Toate mamiferele nasc puĭ viĭ, pe care-ĭ nutresc cu laptele produs de mamele. Mamiferele aŭ doĭ plămînĭ, un creĭer și o inimă; toate, afară de cetacee, aŭ patru extremitățĭ saŭ membre, care se numesc mînĭ, picĭoare saŭ labe. Pintre ele-s animalele cele maĭ marĭ.

MAMIFÉRE s.n. pl. Clasă de vertebrate superioare, care au corpul acoperit cu păr, nasc pui vii și îi hrănesc cu lapte propriu; (la sg.) animal din această clasă. ♦ (adj.) Animal mamifer. [Sg. mamifer. / < fr. mammifères, cf. lat. mamma – mamelă, ferre – a purta].

mamifere n. pl. clasă de animale cu țâțe.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MAMIFÉR adj., s. (ZOOL.) (înv.) sugător. (Animale ~.)

MAMIFER adj., s. (ZOOL.) (înv.) sugător. (Animale ~.)


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

MAMI- „mamelă”. ◊ L. mamma „sîn, mamelă” > fr. mammi-, engl. id. > rom. mami-.~fer (v. -fer), adj., s. n. pl., 1. adj., Care are mamele. 2. s. n. pl., Clasă de vertebrate superioare, cu temperatura corpului constantă, care nasc pui vii și-i alăptează cu mamelele; ~form (v. -form), adj., în formă de mamelă; ~plastie (v. -plastie), s. f., operație de chirurgie plastică în vederea remedierii mamelonului ombilicat.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

MAMIFÉRE (< fr.; {s} lat. mamma „mamelă” + fero „a purta”) s. n. pl. Clasă de vertebrate superioare, caracterizate prin prezența mamelelor, având corpul acoperit cu păr, cavitatea toracică separată de cea abdominală, respirație pulmonară, inima cu patru camere, encefalul dezvoltat (emisferele cerebrale prezentând scoarță), temperatura corpului relativ constantă și fiind în general vivipare (Mammalia); se împart în monotreme, marsupiale și placentare.

Intrare: mamifer (adj.)
mamifer1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: MDN '08
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mamifer
  • mamiferul
  • mamiferu‑
  • mamife
  • mamifera
plural
  • mamiferi
  • mamiferii
  • mamifere
  • mamiferele
genitiv-dativ singular
  • mamifer
  • mamiferului
  • mamifere
  • mamiferei
plural
  • mamiferi
  • mamiferilor
  • mamifere
  • mamiferelor
vocativ singular
plural
Intrare: mamifer (s.n.)
mamifer2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mamifer
  • mamiferul
  • mamiferu‑
plural
  • mamifere
  • mamiferele
genitiv-dativ singular
  • mamifer
  • mamiferului
plural
  • mamifere
  • mamiferelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

mamifer (adj.)

etimologie:

mamifer (s.n.)

  • 1. (la) plural Clasă de vertebrate superioare care au corpul acoperit cu păr, nasc pui vii și îi hrănesc cu laptele lor.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN
    • 1.1. (la) singular Animal din această clasă.
      surse: DEX '09 DLRLC DN sinonime: sugător attach_file un exemplu
      exemple
      • La majoritatea mamiferelor, în cavitatea bucală sînt dinți bine dezvoltați, înfipți în alveole. ZOOLOGIA 170.
        surse: DLRLC

etimologie: