3 intrări

15 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MALIC adj. (Chim.; în sintagma) Acid malic = acid organic care se găsește în mere și în numeroase vegetale. – Din fr. malique.[1]

  1. Nu se specifică dacă are și alte forme decât cele de masculin singular. — cata

malic2 s [At: DLR / A: nct / E: nct] (Reg) Untură de gâscă.

malic1 a [At: MACAROVICI, CH. 531 / E: fr malique] (Îs) Acid ~ Acid care se găsește în anumite plante și fructe, în stare liberă sau sub formă de săruri.

MALIC adj. (Chim.; în sintagma) Acid malic = acid organic care se găsește în mere și în numeroase vegetale. – Din fr. malique.

MALIC adj.m. Acid malic = acid care se găsește în anumite fructe în stare liberă sau sub formă de săruri. [< fr. malique, cf. lat. malum – măr].

MALIC adj. acid ~ = acid din mere și din numeroase vegetale. (< fr. malique)

MALIC ~că (~ci, ~ce): Acid ~ acid organic care intră în componența unor fructe (în special a merelor) în stare liberă sau sub formă de săruri. /<fr. malique

*málic, -ă adj. (d. lat. málum, măr). Chim. Se zice despre un acid care există în mere și în alte poame.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!malic adj. m. (acid ~), f. malică (aciditate ~)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

malic (malicuri), s. n. – Inflație a beregatei. Var. melic. Sb., slov. malik „spiriduș” (Tiktin). Mai puțin probabilă der. propusă de Cihac, II, 514, din mag. mirigy „glandă”.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

MALIC, mold. (16 A IV 42; Sd V 532), subst. malic sau melic și malie, buc. „untură de gîscă”.

Dicționare neclasificate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MÁLIC1 adj. (În sintagma) Acid malic = acid care se găsește în anumite plante și fructe (în stare liberă sau sub formă de săruri). Acidul malic. . . se găsește foarte răspîndit în domeniul vegetal: în mere necoapte, în struguri cruzi, în sorb, în gutui. . . etc. MACAROVICI, CH. 531, cf. 528, DN. - Din fr. malique.

MALIC2 subst. (Regional) Untură de gîscă. Com. din STRAJA-RĂDĂUȚI. - Accentul necunoscut. – Etimologia necunoscută.

Intrare: Malic
Malic nume propriu
nume propriu (I3)
  • Malic
Intrare: malic
malic2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • malic
  • malicul
  • malicu‑
plural
  • malicuri
  • malicurile
genitiv-dativ singular
  • malic
  • malicului
plural
  • malicuri
  • malicurilor
vocativ singular
plural
Intrare: malic (adj.)
adjectiv masculin (AM13)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • malic
  • malicul
  • malicu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • malic
  • malicului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

malicadjectiv masculin

  • chat_bubble chimie (în) sintagmă Acid malic = acid organic care se găsește în mere și în numeroase vegetale. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.