opțiuni
  • info

2 intrări

12 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MALARIC, -Ă, malarici, -ce, adj., s. m. și f. 1. Adj., s. m. și f. (Persoană) care suferă de malarie (cronică). 2. Adj. Care aparține malariei, privitor la malarie. – Din it. malarico.

MALARIC, -Ă, malarici, -ce, adj., s. m. și f. 1. Adj., s. m. și f. (Persoană) care suferă de malarie (cronică). 2. Adj. Care aparține malariei, privitor la malarie. – Din it. malarico.

malaric, ~ă [At: CARAGIALE, S. N. 112 / Pl: ~ici, ~ice / E: malarie + -ic] 1-2 smf, a (Bolnav) de malarie cronică. 3 a Care aparține malariei. 4 a Referitor la malarie.

MALARIC, -Ă, malariei, -e, adj. Care suferă de malarie. Ce abdomene de copii malarici. CARAGIALE, O. II 310. ◊ (Substantivat) Se vedeau copii desculți, cu picioarele subțiri și cu burți de malarici sub cămașa despicată. C. PETRESCU, R. DR. 102.

MALARIC, -Ă adj., s.m. și f. (Suferind) de malarie. [< malarie + -ic].

MALARIC, -Ă adj., s. m. f. (suferind) de malarie. (< it. malarico)

MALARIC ~că (~ci, ~ce) și substantival 1) (despre persoane) Care suferă de malarie. 2) Care ține de malarie; propriu malariei. Epidemie ~că. /malarie + suf. ~ic

malaric a. expus malariei: copii malarici CAR.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

malaric adj. m., s. m., pl. malarici; adj. f., s. f. malarică, pl. malarice

malaric adj. m., s. m., pl. malarici; adj. f., s. f. malarică, pl. malarice

malaric adj. m., s. m., pl. malarici; f. sg. malarică, pl. malarice

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

MALARIC adj., s. (MED.) paludic. (Un ~ vindecat.)

Dicționare neclasificate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MALÁRIC, -Ă adj. Bolnav de malarie (cronică). Ce glodăraie și colbăraie!... Ce abdomene de copii malarici. CARAGIALE, S. N. 112. ◊ (Substantivat) Se vedeau copii desculți cu picioarele subțiri și cu burți de malariei sub cămașa despicată. C. PETRESCU, R. DR. 102. - Pl.: malariei, -ce. – Malarie + suf. -ic.

Intrare: malaric (adj.)
malaric1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • malaric
  • malaricul
  • malaricu‑
  • malarică
  • malarica
plural
  • malarici
  • malaricii
  • malarice
  • malaricele
genitiv-dativ singular
  • malaric
  • malaricului
  • malarice
  • malaricei
plural
  • malarici
  • malaricilor
  • malarice
  • malaricelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: malaric (s.m.)
malaric2 (s.m.) substantiv masculin
substantiv masculin (M13)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • malaric
  • malaricul
  • malaricu‑
plural
  • malarici
  • malaricii
genitiv-dativ singular
  • malaric
  • malaricului
plural
  • malarici
  • malaricilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

malaric, malaricăadjectiv

  • 1. Care suferă de malarie (cronică). DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Ce abdomene de copii malarici. CARAGIALE, O. II 310. DLRLC
  • 2. Care aparține malariei, privitor la malarie. DEX '09 DEX '98
    sinonime: paludic
etimologie:

malaric, malaricisubstantiv masculin
malarică, malaricesubstantiv feminin

  • 1. Persoană care suferă de malarie (cronică). DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: paludic
    • format_quote Se vedeau copii desculți, cu picioarele subțiri și cu burți de malarici sub cămașa despicată. C. PETRESCU, R. DR. 102. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.