2 intrări

19 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MÁJĂ, măji, s. f. 1. Veche unitate de măsură pentru greutăți, variind, după epoci și regiuni, între 50 și 120 de kg. 2. (Reg.) Cântar pentru greutăți mari. 3. Năvod. – Din magh. mázsa.

ma sf [At: PALIA (1581), ap. DHLR II, 540 / V: marjă / Pl: măji, (rar) ~je / E: mg mázsa] 1 (Reg) Veche unitate de măsură variind, după epoci și regiuni, între 50 kg și 100 ocale Vz chintal 2 (Reg) Măsură de capacitate pentru lapte. 3 (Reg) Legătură de foi de tablă care cântărește o majă (1). 4 (Trs; Ban) Cântar decimal. 5 Năvod. 6 (Reg; îs) ~a tifonului Parte concavă a năvodului celui mare.

MÁJĂ, măji, s. f. 1. Veche unitate de măsură pentru greutăți, variind, după epoci și regiuni, între 50 de kg și 100 de ocale. 2. (Reg.) Cântar pentru greutăți mari. 3. Năvod. – Din magh. mázsa.

MÁJĂ, măji, s. f. 1. (învechit și regional) Unitate de măsură pentru greutăți mari, egală, după regiuni, cu 100 de kg sau 100 de ocale. Pe fiecare car era încărcate cîte cincisprăzece măji de sare. SBIERA, P. 167. 2. Cîntar pentru greutăți mari. 3. Căruță de transportat pește. Aveai voloace și măji multe. DELAVRANCEA, O. II 263. 4. Legătură sau pachet de foi de tablă.

MÁJĂ, măji, s. f. 1. (Înv. și reg.) Unitate de măsură pentru greutăți, egală, după regiuni, cu 50, cu 100 de kg sau cu 100 de ocale. 2. Cântar pentru greutăți mari. 3. (Înv.) Căruță de transportat pește. 4. Legătură sau pachet de foi de tablă. – Magh. mázsa.

MAJĂ s.f. (Mold.) Năvod. Cînd au pus țara întăi domnu pre Petru-Vodă Rares, el nu era acasă, ci să tîmplase cu măjile lui la Galați, la pește. NECULCE. Etimologie: magh. mázsa. Vezi și măjar. Cf. zăbroană.

majă f. Tr. cântar (o sută oca), în special de sare. [Ung. MÁSZA, cântar].

májă f., pl. măjĭ (ung. mázsa, cantar, balanță [mázsálni, a cîntări], de unde și sîrb. rut. maža). O veche măsură de greutate egală cu vre-o sută de ocale și care, în urmă, se întrebuința maĭ ales la pescăriĭ. (De aceĭa și Petru Rareș, în legendă, e numit „măjar”. Iorga, Negoț. 228). Azĭ. Trans. Buc. O sută de funțĭ orĭ și de kg.: o majă de sare (BSG. 1937, 88). Est. O legătură de maĭ multe table de tinichea. V. cantar.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

májă (înv., reg.) s. f., art. mája, g.-d. art. mắjii; pl. măji

májă s. f., art. mája, g.-d. art. măjii; pl. măji


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MÁJĂ s. v. basculă, decimal, zecimal.

MA s. (PESCUIT) năvod, (reg.) matulă, motorugă, plăvală.

ma s. v. BASCULĂ. DECIMAL. ZECIMAL.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

máje (mắji), s. f. – Chintal. – Var. majă. Mag. mázsa (Cihac, II, 513; Tiktin; Gáldi, Dict., 94), cf. sb., cr. maža. Varianta, pur ortografică, este înv.Der. măjar (var. Mold. măjer), s. m. (pescar, vînzător de pește), al cărui semantism nu este clar (probabil se aplica numai angrosiștilor, care vindeau pește cu chintalele); măjerie, s. f. (pescărie); măjerit, s. n. (contribuție care se plătea pentru negoțul de pește, în București și Galați); măji, vb. (Trans., a cîntări).


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

májă, măji, s.f. – (reg.) Unitate de măsură pentru greutăți echivalentă cu 100 kg. (Atestat 1413). – Din magh. mázsa „chintal” (Șăineanu, Scriban; Cihac, Tiktin, Galdi, cf. DER; DLRM, DEX, MDA).

májă, măji, s.f. – Unitate de măsură pentru greutăți echivalentă cu 100 kg. – Din magh. mázsa „chintal”.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

MAJĂ subst. 1. Maja b., ard. (BA ung. 36). 2. Maje, V., 1643 (Isp II1). 3. Măjer, V. (Buc).


Dicționare neclasificate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MÁJĂ s. f. 1. (Regional) Veche unitate de măsură, variind, după epoci și regiuni, între 50 kg și 100 ocale. V. c h i n t a l. O maje de aur. PALIA (1581), ap. DHLR II, 540. 1 maje de morun (a. 1588). CUV. D. BĂTR. I, 206/4. Am vîndut ... dumnisale derept 68 de măji și 40 ocă (a. 1726). IORGA, S. D. XII, 31. Măglașu șasă măji de sare mi-au dat (a. 1778). id. ib. 95, cf. 110. Au poruncit de s-au ridicat piatra, subt care au aflat o mie de măji de aur. ȘINCAI, HR. I, 111/24, cf. II, 78/10. Luă 15 măji de aur și de argint. MAIOR, IST. 216/9. Țara va contribui pentru armată în producte 66 000 galete (cubuli) grîu și fărină... iară fîn, 144 mii de măji. BARIȚIU, P. A. I, 63. Au făcut seamă de nouă zeci și nouă de măji de fier. F (1883), 2, cf. ALEXI, W., ROSETTI, L. R. VI, 260. Nu fusese construit pentru a rezista la greutatea unui car încărcat cu zece măji de cereale. CONTEMP. 1953, nr. 344,4/4. În fiecare an vindeau optzeci – nouăzeci de măji de grîu. T. POPOVICI, S. 140, Pe fiecare car era încărcate cîte cincisprăzece măji de sare. SBIERA, P. 167. Arză-te focul urît, Că eu mult te-am cumpănit, Cu treizeci de măji de sare. CONV. LIT. XXII, 695. Își făcu o secure ca aceea... de o majă de oțel. MARIAN, T. 323. Cere numai de la împăratul... un car de fuioare și o majă de rășină. RETEGANUL, P. III, 22. l-o pus Deasupra, pe coperiș, O piatră de nouă măji măsurată. ȘEZ. IV, 9. Buzdugan de nouă pante, Toată panta nouă măji . BIBICESCU, P. P. 304. Dintr-o majă de lînă Mi-o făcut mînuși în mînă. BÎRLEA, C. P. 308, cf. id. B. 73, CHEST. V 101/19, ALR II 4284/29, 36, 47, 76, 95,102,130, 219, 353. E mai mică decît un purece și mai grea decît o majă (Scînteia). GOROVEI, C. 332, cf. PASCU, C. 175. ♦ Numele unei măsuri de capacitate pentru lapte (Săliștea de Sus-Vișeu). CHEST. V 6/70. 2. (Regional) Legătură de foi de tablă (care cîntărește o majă 1). Cf. CIAUȘANU, GL., CHIRIȚESCU, GR. 251. 3. (Transilv., Ban.) Cîntar (decimal). Cf. BUDAI-DELEANU, LEX., CABA, SĂL. 98, ALR SN I h 181, ALR I 1599/61, 93, 247, 283, 285, 315, 320, 333, 339, 341, 354, 355, 357, 1604/49, ALR II 4278/47, 64, 250, 284, 325, 346. 4. Năvod. Cînd au pus țara întâi domnu pre Petru vodă Rareș, el nu era acasă, ce să tîmplase cu măjile lui la Galați, la pește. NECULCE, L. 12. Aveai voloace și măji multe. DELAVRANCEA, O. II, 263. Văd pe Petru Rareș... încordîndu-și brațele vînjoase pe măjile încărcate cu pește. VLAHUȚĂ, R. P. 46. ◊ Maja tifanului = „burta năvodului celui mare”. CHIRIȚESCU, GR. 251. – Pl.: măji și (rar) maje (DDRF). – Și: marjă s. f. ALR II 4285/141, 172. – Din magh. mázsa.

Intrare: majă
substantiv feminin (F51)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ma
  • maja
plural
  • măji
  • măjile
genitiv-dativ singular
  • măji
  • măjii
plural
  • măji
  • măjilor
vocativ singular
plural
Intrare: Majă
Majă nume propriu
nume propriu (I3)
  • Majă

majă

  • 1. Veche unitate de măsură pentru greutăți, variind, după epoci și regiuni, între 50 și 120 de kg.
    surse: DEX '09
    • diferențiere învechit regional Unitate de măsură pentru greutăți mari, egală, după regiuni, cu 100 de kg sau 100 de ocale.
      exemple
      • Pe fiecare car era încărcate cîte cincisprăzece măji de sare. SBIERA, P. 167.
        surse: DLRLC
  • 2. regional Cântar pentru greutăți mari.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • surse: DEX '09 DEX '98
  • 4. Căruță de transportat pește.
    exemple
    • Aveai voloace și măji multe. DELAVRANCEA, O. II 263.
      surse: DLRLC
  • 5. Legătură sau pachet de foi de tablă.
    surse: DLRLC

etimologie: