2 intrări

11 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

maimuțesc, ~ească a [At: COSTINESCU / Pl: ~ești / E: maimuță + -esc] (Rar) 1 Care aparține maimuței (1) Si: (rar) momițesc (1). 2 Referitor la maimuță (1) Si: (rar) momițesc (2). 3 Ca al maimuței (1) Si: (rar) momițesc (3).

maĭmuțésc și (maĭ des) maĭmuțărésc v. tr. (d. maĭmuță). Imitez ridicul ceĭa ce face altu: nu maĭmuțărițĭ moda! V. refl. Mă port ca o maĭmuță. – În Mold. momi- și monițăresc; în Trans. (Vechĭ) măĭmuĭesc.

MAIMUȚÍ, maimuțesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A maimuțări (1). – Din maimuță.

maimuți [At: BARIȚIU, P. A., II, 40 / V: (nob; cscj) ~ța / Pzi: esc / E: maimuță] 1-3 vtr (Înv) A (se) maimuțări (1-3).

MAIMUȚÍ, maimuțesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A maimuțări. – Din maimuță.

MAIMUȚÍ, maimuțesc, vb. IV. Tranz. A maimuțări. Nae, iritat, maimuțindu-mi tonul: Da cuponul de iulie? CARAGIALE, M. 197.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

maimuțí (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. maimuțésc, imperf. 3 sg. maimuțeá; conj. prez. 3 să maimuțeáscă

maimuțí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. maimuțésc, imperf. 3 sg. maimuțeá; conj. prez. 3 sg. și pl. maimuțeáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MAIMUȚÍ vb. v. maimuțări, poci, schimonosi, strâmba.

maimuți vb. v. MAIMUȚĂRI. POCI. SCHIMONOSI. STRÎMBA.

Intrare: maimuțesc
maimuțesc
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: maimuți
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • maimuți
  • maimuțire
  • maimuțit
  • maimuțitu‑
  • maimuțind
  • maimuțindu‑
singular plural
  • maimuțește
  • maimuțiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • maimuțesc
(să)
  • maimuțesc
  • maimuțeam
  • maimuții
  • maimuțisem
a II-a (tu)
  • maimuțești
(să)
  • maimuțești
  • maimuțeai
  • maimuțiși
  • maimuțiseși
a III-a (el, ea)
  • maimuțește
(să)
  • maimuțească
  • maimuțea
  • maimuți
  • maimuțise
plural I (noi)
  • maimuțim
(să)
  • maimuțim
  • maimuțeam
  • maimuțirăm
  • maimuțiserăm
  • maimuțisem
a II-a (voi)
  • maimuțiți
(să)
  • maimuțiți
  • maimuțeați
  • maimuțirăți
  • maimuțiserăți
  • maimuțiseți
a III-a (ei, ele)
  • maimuțesc
(să)
  • maimuțească
  • maimuțeau
  • maimuți
  • maimuțiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

maimuți

etimologie:

  • maimuță
    surse: DEX '98 DEX '09