2 intrări

8 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

magán, V. măgan.

măgan s [At: BĂNUȚ, T. P. 162 / V: mangan / E: mg magăn] 1 (Reg; îlav) De ~ sau de (ori din) (bun) ~ul meu (sau tău, Iui etc.) De la sine, din proprie inițiativă Si: singur. 2 (Reg; îal) După dorință, după plac. 3 (Reg; îal) Pe din afară. 4 (Îla) De ~ sau de ~ul meu (sau Iui etc.) Liber să facă ce vrea.

MĂGÁN adv. (Regional, numai în expr.) De măgan = de la sine, din proprie voință, nesilit de nimeni. Scrisorică de pe ban, Nu m-ai urît de măgan. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 254.

MĂGÁN adv. (Reg.; în expr.) De măgan = de la sine, din proprie voință. – Magh. magán.

măgán adv. (ung. mogán, singur). Trans. De măgan, din propriu tăŭ îndemn, de bună voĭe. – În Mold. (Suc.) magan: de maganu luĭ (Șez. 30, 168). V. proeresis.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

măgán, s.n. – (reg.) În expr. de măganul lui = „se zice despre un fecior neînsurat; până e slobod, liber, nelegat de nimeni” (Bârlea, 1924): „Bine-i și feciorului / Până-i de măganu’ lui” (Bârlea, 1924, II: 208). Atestat și în Maramureșul din dreapta Tisei, cu sensul de „nărav” (DRT). – Din magh. magan „particular, privat” (Scriban, DLRM, MDA).

măgán, s.n. – În expr. de măganul lui = „se zice despre un fecior neînsurat; până e slobod, liber, nelegat de nimeni” (Bârlea 1924): „Bine-i și feciorului / Până-i de măganu lui” (Bârlea 1924 II: 208). Atestat și în Maramureșul din dreapta Tisei, cu sensul de „nărav” (DRT). – Probabil din magh. magan „particular, privat” (referitor la libertatea conferită de statulul de holtei).


Dicționare neclasificate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MĂGÁN subst. (Regional, în locuțiuni) Loc. adv. De măgan sau de (ori din) (bun) măganul meu (sau tău, lui etc.) = a) de la sine, singur, din proprie inițiativă, fără intervenția unui factor exterior. I-o trecut de măgan. BĂNUȚ, T. P. 162. Nu m-ai urît de măgan. . . Alți-or semănat urgie. JARNIK-BÎRSEANU, D. 347, cf. MAT. FOLK. 1 050, ȘEZ. XX, 33, VASILIU, P. L. 259, I. CR. VI, 153. Vlaicu, fecior de țăran Ș-a făcut aeroplan, De zbura el de măgan. ANT. LIT. POP. I, 90. Pt’ică lemńile d’e măgan șt să prăpăd’e iele singure. ALRT II 65, cf. ALR I 396/257. Lapte-n- t’egat de măganu lui. A III 12, cf. 11, I 13) ; b) după plac, după dorință. Mi-ai făcut Leagăn de magheran Să mă leagăn de măgan. MARIAN, NA. 313. Să trăiesc cum voi vrea eu; Să trăiesc de-al meu măgan. RETEGANUL, TR. 34, cf. I. CR. VI, 153, GR. S. VI, 240. [Calul] îmblă di maganu lui. ALR II/95 ; c) pe din afară. On om bătrîn cari știi sărbîtorile de măgan. ALRT II 105. ◊ Loc. adj. De măgan sau de măganul meu (sau lui etc.) = „fără stăpîn, de capul lui”. ȘEZ. II, 42. Bine-i și feciorului Pînă-i de maganu lui. BÎRLEA, C P. 247. Nu-l lăsa de măgan [pe copil]. ALR II/I h 150/250. De-aș trăi măcar un an Să mai fiu de-a meu măgan. Com. din ZAHARESTI-SUCEAVA. Și: mangán subst. A V 14. – Din magh. magán.

Intrare: magan
magan
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: măgan
măgan adverb
adverb (I8)
  • măgan

măgan

  • 1. regional expresie De măgan = de la sine, din proprie voință, nesilit de nimeni.
    exemple
    • Scrisorică de pe ban, Nu m-ai urît de măgan. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 254.
      surse: DLRLC

etimologie: