10 definiții pentru madea


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MADEÁ, madele, s. f. 1. (Înv.) Problemă, chestiune, afacere. 2. (Reg.) Fel, sort, categorie. ♦ Fig. Om neserios, om fără caracter. – Din tc. madde.

MADEÁ, madele, s. f. 1. (Înv.) Problemă, chestiune, afacere. 2. (Reg.) Fel, sort, categorie. ♦ Fig. Om neserios, om fără caracter. – Din tc. madde.

madea sf [At: CANTA, ap. LET. III, 259/26 / V: ~elă, med~, (4) metea / Pl: ~ele / E: tc madde-madelă, sg refăcut după pl] (Tcî) 1 Chestiune. 2 Zeciuială. 3 (Pgn) Impozit. 4 Cusur. 5 (Pbl) Capitol. 6 Categorie. 7 (Reg) Om lipsit de caracter.

MADEÁ, madele, s. f. 1. (Rar) Fel, soi, categorie. Făina poate să fie de mai multe madele. PAMFILE, A. R. 250. ◊ (Peiorativ) Doar cunosc eu ce madea-i Hrisanti; vorba d-voastră, trebuie să plănuiască el vro drăcie. HOGAȘ, H. 37. 2. (Învechit) Pricină, problemă, chestiune. Poate să se ivească ceva datornici, și noi trebuie să cercetăm cu băgare de seamă această madea. FILIMON, C. 235. ♦ Cusur, meteahnă. Avea și ea două madele: era leneșă... și rea. PAMFILE, M. R. I 123.

madeà f. pricină, chestiune: pentru volnicii și alte madele FIL. [Turc. MADDÉ].

madeá f., pl. ele (turc. ar. madde). Vechĭ. Materie, subĭect, chestiune. Azĭ. Mold. Fam. Fel, specie, tipar, tip: ce madea de om e acesta? Vest. Calitate rea (cusur): avea doŭă madele: era leneșă și rea (Panf. Mit. Pop. I, 123).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

madeá (înv., reg.) s. f., art. madeáua, g.-d. art. madélei; pl. madéle, art. madélele

madeá s. f., art. madeáua, g.-d. art. madélei; pl. madéle


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MADEÁ s. v. bir, categorie, chestiune, chip, cusur, dar, dare, defect, deficiență, dijmă, fel, gen, imperfecțiune, impozit, insuficiență, lacună, lipsă, lucru, materie, meteahnă, nărav, neajuns, neam, patimă, păcat, poveste, pricină, problemă, scădere, slăbiciune, socoteală, soi, sort, specie, subiect, tip, treabă, varietate, viciu, zeciuială.

madea s. v. BIR. CATEGORIE. CHESTIUNE. CHIP. CUSUR. DAR. DARE. DEFECT. DEFICIENȚĂ. DIJMĂ. FEL. GEN. IMPERFECȚIUNE. IMPOZIT. INSUFICIENȚĂ. LACUNĂ. LIPSĂ. LUCRU. MATERIE. METEAHNĂ. NĂRAV. NEAJUNS. NEAM. PATIMĂ. PĂCAT. POVESTE. PRICINĂ. PROBLEMĂ. SCĂDERE. SLĂBICIUNE. SOCOTEALĂ. SOI. SORT. SPECIE. SUBIECT. TIP. TREABĂ. VARIETATE. VICIU. ZECIUIALĂ.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

madeá (madéle), s. f. – Problemă, chestiune. – Mr. made, megl. măde. Tc. madde (Roesler 598; Șeineanu, III, 74). Sec. XVIII, înv.

Intrare: madea
substantiv feminin (F151)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • madea
  • madeaua
plural
  • madele
  • madelele
genitiv-dativ singular
  • madele
  • madelei
plural
  • madele
  • madelelor
vocativ singular
plural

madea

etimologie: