MAȘINĂ, mașini, s. f. 1. Sistem tehnic alcătuit din piese cu mișcări determinate, care transformă o formă de energie în altă formă de energie sau în lucru mecanic util; p. restr. dispozitiv, instrument, aparat; mecanism, mașinărie. ◊ Mașină-unealtă = mașină de lucru care prelucrează materiale prin operații mecanice. 2. Locomotivă. 3. Autovehicul, automobil. ◊ Compus: mașină-capcană = mașină cu încărcătură explozivă care este acționată prin telecomandă sau printr-un ceas special, folosită în atentate teroriste. 4. Sobă de bucătărie, care servește la pregătirea mâncării. 5. Fig. (De obicei urmat de determinări) Ansamblu de mijloace folosite într-un anumit scop (reprobabil). 6. Epitet dat unui om care lucrează mult și cu mișcări automate, mecanice. – Din fr. machine, germ. Maschine.

moșină sf vz mașină

mașină-unealtă, gen. mașinii-unelte, pl. mașini-unelte

mașină-unealtă s. f., g.-d. art. mașinii-unelte; pl. mașini-unelte

mașină-unealtă s. f., g.-d. art. mașinii-unelte; pl. mașini-unelte

mașină-unealtă s. f., g.-d. art. mașinii-unelte; pl. mașini-unelte, art. mașinile-unelte

MAȘINĂ ~i f. 1) Sistem tehnic constând din piese ce funcționează coordonat, transformând o formă de energie în alta sau efectuând un lucru mecanic util. * ~-agricolă mașină folosită în agricultură. ~-unealtă mașină echipată cu scule pentru așchiere, forfecare, tăiere sau pentru deformare plastică. ~ electrică mașină care transformă energia electrică în energie mecanică și invers. ~ de calcul (sau de calculat) mijloc tehnic de mecanizare sau de automatizare a operațiilor de calcul și de prelucrare a informației, care poate fi acționat manual, electric sau electronic. 2) Orice mecanism (cu motor) sau dispozitiv, instrument (mecanic) ce efectuează un lucru util. ~ de spălat. ~ de cusut. ~ de scris. ~ de gătit. 3) Autovehicul pentru transportul de persoane și materiale; automobil. 4) Vehicul de cale ferată pentru remorcarea vagoanelor; locomotivă. 5) fig. Ansamblu complex de mijloace folosite într-un anumit scop (reprobabil). ~ de stat. [G.-D. mașinii] /<fr. machine, germ. Maschine

MAȘINĂ, mașini, s. f. 1. Sistem tehnic alcătuit din piese cu mișcări determinate care transformă o formă de energie în energie mecanică a unor solide mobile sau invers. Scot fum negru mașinile cu coș înalt. STANCU, D. 215. ◊ Mașină de forță = mașină care cedează energie utilizabilă în tehnică numai după ce a mai fost supusă unei transformări. Mașină de lucru = mașină care transformă energie cedînd lucru mecanic folosit direct la prelucrarea sau la deplasarea unor obiecte. Mașină-unealtă = mașină de lucru care prelucrează materiale prin operații mecanice de așchiere, tăiere, forfecare etc. Îmbunătățirea calității mașinilor-unelte este strîns legată de o serie de măsuri tehnico-organizatorice. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2677. ◊ (Urmat de determinări arătînd forma de energie folosită) Mașină electrică. ◊ (Urmat de determinări arătînd operația la care e folosită) Nevasta lui Mogrea duruie la mașina de cusut. C. PETRESCU, Î.II 128. Mașină de gătit = instalație specială în bucătărie, pe care se gătește; plită. ◊ (Determinarea este subînțeleasă) Dosarul... s-a trecut la dactilografiat. Cu cine ai bătut la mașină, Marine? BARANGA, I. 205. Trecură în fugă peste rîndurile scrise de mașină. MIHALE, O. 478. Un manuscris transcris curat la mașină, ca un raport administrativ. C. PETRESCU, C. V. 23. ◊ (Urmat de determinări calitative) Lucrează tăcut și automat, ca o mașină de precizie. CAMIL PETRESCU, U. N. 399. Mașină infernală v. infernal. ◊ (Urmat de determinări arătînd domeniul în care este folosit sistemul) Mașini agricole. Fig. [Oamenii sovietici] au sfărîmat fioroasa mașină de război nazistă, au cîștigat cea mai mare victorie din toate timpurile. STANCU, U.R.S.S. 190. 2. Nume dat în mod curent cîtorva sisteme tehnice acționate prin motoare de diferite tipuri: a) locomotivă. Mașina fluieră, trenul urni din loc. C. PETRESCU, S. 41. Sosește trenul de la Tecuci și se oprește mașina chiar în dreptul ferestrei lui moș Gheorghe. SP. POPESCU, M. G. 34. Ne-am suit în vagon și: mînă, băiete! Mînă, băiete, adecă șuieră mașină! NEGRUZZI, S. I 324. b) batoză. Domnul Ivancea vrea să vii cu snopii de la cîmp drept la mașină. DUMITRIU, B. F. 24. Și am început să arunc la snopi în mașină. PREDA, Î. 22. c) automobil. Mă așteaptă la colț mașina lui văru-meu. C. PETRESCU, C. V. 73. M-am urcat într-o mașină de curse. SAHIA, U.R.S.S. 92. 3. (Popular) Mașinărie. (Fig.) S-a întors mașina lumii, cu voi viitorul trece; Noi sînteni iarăși trecutul, fără inimi, trist și rece. EMINESCU, O. I 35. – Variantă: mahină (KOGĂLNICEANU, S. 83) s. f.

MAȘINĂ, mașini, s. f. 1. Sistem tehnic alcătuit din piese cu mișcări determinate, care transformă o formă de energie în altă formă de energie sau în lucru mecanic util; p. restr. dispozitiv, instrument, aparat; mecanism, mașinărie. ◊ Mașină-unealtă = mașină de lucru care prelucrează materiale prin operații mecanice. 2. Locomotivă. 3. Autovehicul, automobil. 4. Sobă de bucătărie, care servește la pregătirea mâncării. 5. Fig. (De obicei urmat de determinări) Ansamblu de mijloace folosite într-un anumit scop (reprobabil). 6. Epitet dat unui om care lucrează mult și cu mișcări automate, mecanice. – Din fr. machine, germ. Maschine.

mașină s.f. I 1 (transp.) automobil, <fam.> auto, <fam.; glum.> coșciug, <înv.> machină, <arg.> beralie, buralie, iagalie. Are o mașină nouă. 2 (transp.) autovehicul, <fam.; glum.> coșciug. În fața gării sunt parcate mașini de toate categoriile. 3 (transp.) mașină mortuară = autodric. Sicriul este transportat la cimitir cu mașina mortuară. 4 (agric.) mașină de treierat = batoză, treierătoare, <reg.> moară, tobă, trescă, vânturătoare (v. vânturător). Mașina de treierat desface boabele de cereale din spice; mașină de vânturat = morișcă, vânturătoare (v. vânturător), <reg.> moară, vânteală, vântureșcă, vânturișcă, vârtealău. Mașina de vânturat este folosită la curățatul cerealelor, al semințelor de leguminoase, al plantelor tehnice etc. de impurități ușoare, cu ajutorul unui curent de aer. 5 (ferov.) locomotivă, <rar> tren, <înv. și pop.> car de foc (v. car²), <înv. și reg.> mozdon, <reg.> ghezăș, izânban, lucrătoare (v. ucrător), țug, <înv.> trăsură cu aburi. Mașina este electrică la marea majoritate a trenurilor. 6 (de obicei urmat de determ. care arată felul sau destinația) aparat. Mașină electrică. Mașină de bărbierit. 7 (tehn.) mașină cu broșă = mașină de broșat; mașină de broșat = mașină cu broșă. Cu mașina de broșat se prelucrează suprafața unor piese metalice; mașină de frezat = freză². Cu mașina de frezat se prelucrează, prin așchiere, suprafețele plane sau profilate ale pieselor; mașină de honuit = hon. Mașina de honuit este folosită la finisarea suprafețelor cilindrice interioare ale pieselor metalice; mașină de polizat = polizor¹, <reg.> șmirglu. Mașina de polizat se folosește la prelucrarea, prin așchiere, a pieselor metalice sau a suprafețelor acestora cu ajutorul unei pietre abrazive; mașină de rabotat = raboteză. Cu mașina de rabotat se prelucrează, prin așchiere, suprafețele plane ale pieselor (metalice) de dimensiuni mari; mașină de sablat = sableză. Mașina de sablat este un proiector de nisip cu aer comprimat. 8 (tipogr.) mașină de cules = mașină de zețuit = monotaster. Mașina de cules este ansamblul mecanic al monotipului, care execută culegerea. 9 (ind. extract.) mașină de forat = foreză, sapă¹, sapă de foraj (v. sapă¹), <înv.> trepan. Cu mașina de forat se fac găuri de sondă; mașină de havat = haveză. Mașina de havat este folosită la tăiatul straturilor de minereu. 10 (ind. text.) mașină de mângăluit = mangăl. Prin apăsare ușoară, mașina de mângăluit face țesăturile apretate mai plăcute la pipăit și le conferă un luciu mat; mașină de tricotat = tricoteză. Flaneaua ei a fost lucrată la o mașină de tricotat. 11 mașină rutieră = rutieră (v. rutier). Mașina rutieră este folosită la construirea sau la repararea șoselelor. 12 (și mașină de gătit) plită, sobă, <reg.> plat¹, șparhat. A pus supa la fiert pe mașină. Prepară mâncarea la o mașină de gătit cu gaz. 13 mașină de spirt = lampă de alcool, lampă de spirt, spirtieră. Își face cafeaua într-un ibric, pe o mașină de spirt. 14 (milit.) mașină infernală = bombă, <fam.; glum.> bombardea. O mașină infernală a explodat în aeroport. 15 (tehn.; rar) v. Mașinărie. Mecanism. 16 (ind. ; reg.) v. Fabrică. Uzină. 17 (inform.; ieșit din uz) mașină de calcul v. Calculator. II (reg.) v. Băț de chibrit. Chibrit. III fig. 1 <fig.>robot. Ar trebui să te mai odihnești, doar nu ești mașină! 2 <fig.> mașinărie, mecanism, <fig.; înv.; glum.> comedie². Mașina birocratică va dispărea cu greu.

meștină sf vz meșină¹

meșină² sf vz mașină