3 intrări

22 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

mărțișor [At: ANON. CAR. / Pl: (4-5, 7-8) ~i, (2-3) ~oare / E: marț1 + -ișor] 1 s (Pop) Martie. 2 sn Mic obiect de podoabă legat de un fir împletit, roșu și alb, care se oferă în dar, mai ales femeilor și fetelor, la 1 martie și care se poartă atârnat de gât, prins la haină etc. Si: (pop) marț1 (2), (reg) mărtăruș, mărtiguș (1). 3 sn (Pex; reg; lpl) Ciucuri prinși ca podoabă la pălărie. 4 sm (Bot; reg; mpl) Mâțișor de salcie, de răchită etc. 5 sm (Reg; pex) Stâlpare. 6 s (Bot; reg) Salcie. 7 sm (Reg) Plantă erbacee din familia rozaceelor, cu flori mari, galbene și frunze crestate adânc (Geum montanum). 8 smp (Bot; reg) Ghiocei (Galanthus nivalis).

MĂRȚIȘÓR, (1) mărțișoare, s. n., (3, 4) mărțișori, s. m. 1. S. n. Mic obiect de podoabă legat de un fir împletit, roșu cu alb, care se oferă în dar ca semn al sosirii primăverii, mai ales femeilor și fetelor, la 1 martie; marț2. 2. S. m. (Pop.) Martie. 3. S. m. Plantă erbacee din familia rozaceelor, cu frunzele crestate adânc și cu flori galbene (Geum montanum). 4. S. m. (Bot., reg.) Ament (de salcie, de răchită etc.). – Marț2 + suf. -ișor.

MĂRȚIȘÓR, (1) mărțișoare, s. n., (2, 3, 4) mărțișori, s. m. 1. S. n. Mic obiect de podoabă legat de un fir împletit, roșu cu alb, care se oferă în dar ca semn al sosirii primăverii, mai ales femeilor și fetelor, la 1 martie; marț2. 2. S. m. (Pop.) Martie. 3. S. m. Plantă erbacee din familia rozaceelor, cu frunzele crestate adânc și cu flori galbene (Geum montanum). 4. S. m. (Bot., reg.) Ament (de salcie, de răchită etc.). – Marț2 + suf. -ișor.

MĂRȚIȘÓR2, mărțișoare, s. n. Mic obiect de podoabă legat de un fir împletit (roșu cu alb), care se poartă la începutul lunii martie, mai ales de femei și copii. Aveau mărțișoarele cele mai frumoase; și le cumpărau singure, din economii. BASSARABESCU, S. N. 27.

MĂRȚIȘÓR1, (2) mărțișori, s. m. 1. (Popular) Luna martie. În primăvara leatului opt sute douăzeci și unu, luna lui mărțișor. C. PETRESCU, A. R. 192. 2. Plantă erbacee din familia rozaceelor, cu o singură tulpină terminată cu o floare mare, galbenă, cu frunzele dispuse în rozetă (Geum montanum).

MĂRȚIȘÓR2 ~oáre n. Obiect mic de podoabă, legat de un fir împletit de culoare roșie și albă, care se poartă în cursul lunii martie ca simbol al primăverii. /marț pop. + suf. ~ișor

MĂRȚIȘÓR1 m. 1) la sing. pop. A treia lună a anului; martie; marț. 2) Plantă erbacee din familia rozaceelor, cu frunze adânc crestate și cu flori galbene. /marț pop. + suf. ~ișor

mărțișor m. 1. pop. luna lui Martie; 2. ban cu o ață roșie împletită cu alb ce fetele și nevestele își atârnă la gât sau la mână în prima zi a lunei Martie; 3. pl. ramuri de salcie acoperite cu flori: iată o gingașă mlădiță cu șirag de mărțisori AL. [Diminutiv din Marț].

mărțișór m. (dim. d. marț 1). Numele popular al luĭ Martie (Rar). N., pl. oare. Marț, breloc pe care-l poartă fetele la gît de la 1 Martie pînă la 1 April în credință că nu le va pîrli soarele.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

mărțișór3 (obiect) s. n., pl. mărțișoáre

mărțișór2 (plantă) s. m., pl. mărțișóri

mărțișór1 (martie) (pop.) s. m., g.-d. lui mărțișór

mărțișór (obiect) s. n., pl. mărtișoáre

mărțișór (bot.) s. m., pl. mărțișóri

mărțișór (nume popular al lunii martie) s. m.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MĂRȚIȘÓR s. v. ament, martie.

MĂRȚIȘÓR s. (pop.) marț, (reg.) mărțăruș, mărțiguș. (Poartă ~ la butonieră.)

mărțișor s. v. AMENT. MARTIE.

MĂRȚIȘOR s. (pop.) marț, (reg.) mărțăruș, mărțiguș. (Poartă ~ la butonieră.)


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

mărțișór, (marț, marțian), s.n. – 1. (pop.) Luna martie; germănar, germinar, mart, marte, marțiu, marțian: „Dacă în marțian răsare soarele și se vede...” (Memoria, 2001: 25). 2. Obicei străvechi. Mărțișoarele tradiționale se confecționau din lână sau din bănuți de aramă sau argint, pe timpul șezătoarelor de peste iarnă. Se purtau toată luna martie (și chiar aprilie), până înfloreau mălinii (sau merii), când se legau de crengi, rostind o dorință. Fiecare dorință era însoțită de o rugăciune. Adulții doreau să se bucure de recolte bogate, iar tinerii să își găsească perechea. – Din marț „martie” (< lat. martius) + suf. -ișor (Șăineanu, Scriban, DER, DEX, MDA).

arată toate definițiile

Intrare: Mărțișor
Mărțișor nume propriu
nume propriu (I3)
  • Mărțișor
Intrare: mărțișor (martie, plantă)
mărțișor2 (s.m.) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mărțișor
  • mărțișorul
  • mărțișoru‑
plural
  • mărțișori
  • mărțișorii
genitiv-dativ singular
  • mărțișor
  • mărțișorului
plural
  • mărțișori
  • mărțișorilor
vocativ singular
plural
Intrare: mărțișor (obiect)
mărțișor1 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N11)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mărțișor
  • mărțișorul
  • mărțișoru‑
plural
  • mărțișoare
  • mărțișoarele
genitiv-dativ singular
  • mărțișor
  • mărțișorului
plural
  • mărțișoare
  • mărțișoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

mărțișor (martie, plantă)

  • 1. (numai) singular popular A treia lună a anului.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX Scriban sinonime: martie marț (martie) un exemplu
    exemple
    • În primăvara leatului opt sute douăzeci și unu, luna lui mărțișor. C. PETRESCU, A. R. 192.
      surse: DLRLC
  • 2. Plantă erbacee din familia rozaceelor, cu frunzele crestate adânc și cu flori galbene, cu frunzele dispuse în rozetă (Geum montanum).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
  • 3. botanică regional Ament (de salcie, de răchită etc.).
    surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: ament

etimologie:

mărțișor (obiect)

  • 1. Mic obiect de podoabă legat de un fir împletit, roșu cu alb, care se oferă în dar ca semn al sosirii primăverii, mai ales femeilor și fetelor, la 1 martie.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: marț (martie) mărțiguș mărțăruș un exemplu
    exemple
    • Aveau mărțișoarele cele mai frumoase; și le cumpărau singure, din economii. BASSARABESCU, S. N. 27.
      surse: DLRLC
  • diferențiere Breloc pe care-l poartă fetele la gât de la 1 Martie pînă la 1 Aprilie în credință că nu le va pârli soarele.
    surse: Scriban

etimologie:

  • Marț (1.) + sufix -ișor.
    surse: DEX '09 DEX '98 NODEX