12 definiții pentru măceașă măciașă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MĂCEÁȘĂ, măceșe, s. f. Fructul măceșului, de formă lunguiață sau ovală, de culoare roșie, cu coaja tare, acrișor la gust. – Din măceș.

MĂCEÁȘĂ, măceșe, s. f. Fructul măceșului, de formă lunguiață sau ovală, de culoare roșie, cu coaja tare, acrișor la gust. – Din măceș.

măceașă sf [At: VARLAAM, C. 115 / V: (îng) ~cieșă, (înv) ~ceșă, ~cișă / Pl: ~eșe, (îrg) ~șe / E: măceș] 1 Fruct al măceșului, de formă lunguiață sau ovală, de culoare roșie și cu gust acrișor Si: (reg) cacadâr. 2 (Reg) Fruct al unui soi de ardei iute.

MĂCEÁȘĂ, măceșe, s. f. Fructul măceșului (și al altor arbuști din familia rozaceelor), de culoare roșie, cu coajă tare și aspră, acrișor la gust, întrebuințat pentru bogatul lui conținut în vitamina C. Obrajii ei bălai, răsurați cu niște pajure roșietice ca măceașa. DELAVRANCEA, S. 198. – Pronunțat: -cea-șă.

MĂCEÁȘĂ măcéșe f. Fruct al măceșului. [G.-D. măceșei] /Din măceș

măciéșă f., pl. e. Est. Fruct de măcieș. – În vest măceașă, pl. eșe. În Vs. mecieșă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

măceáșă s. f., art. măceáșa, g.-d. art. măcéșei; pl. măcéșe

măceáșă s. f., art. măceáșa, g.-d. art. măcéșei; pl. măcéșe


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MĂCEÁȘĂ s. (BOT.) (reg.) căcădâră, scoabă, (prin Ban.) scobicea, scobitură.

MĂCEAȘĂ s. (BOT.) (reg.) căcădîră, scoabă, (prin Ban.) scobicea, scobitură.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

MĂCEÁȘĂ (< măceș) s. f. Fructul măceșului, de formă lunguiață sau ovală și coajă tare, cu gust acrișor, bogat în vitamina C. Folosit în industria alimentară la fabricarea siropurilor, sucurilor, marmeladelor, lichiorurilor. În medicina umană este utilizat ca vitaminizant, astringent, antidiareic, colagog, vasodilatator arterial etc. În ind. farmaceutică este folosit pentru extragerea vitaminei C.

Intrare: măceașă
măceașă substantiv feminin
substantiv feminin (F12)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • măceașă
  • măceașa
plural
  • măceșe
  • măceșele
genitiv-dativ singular
  • măceșe
  • măceșei
plural
  • măceșe
  • măceșelor
vocativ singular
plural
măciașă substantiv feminin
substantiv feminin (F17)
Surse flexiune: IVO-III
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • măciașă
  • măciașa
plural
  • măcieșe
  • măcieșele
genitiv-dativ singular
  • măcieșe
  • măcieșei
plural
  • măcieșe
  • măcieșelor
vocativ singular
plural

măceașă măciașă

  • 1. Fructul măceșului, de formă lunguiață sau ovală, de culoare roșie, cu coaja tare, acrișor la gust.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
    exemple
    • Obrajii ei bălai, răsurați cu niște pajure roșietice ca măceașa. DELAVRANCEA, S. 198.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • măceș
    surse: DEX '98 DEX '09