3 intrări

25 de definiții

din care

Explicative DEX

MÂRLIT s. n. (Pop.) Mârlire. – V. mârli.

MÂRLIT s. n. (Pop.) Mârlire. – V. mârli.

mârlit2, ~ă a [At: MDA ms / Pl: ~iți, ~e / E: mârlit1] (Pop) 1 (D. animale) Împerecheat. 2 (Trv) Care a întreținut relații sexuale.

mârlit1 sn [At: ECONOMIA, 87/24 / Pl: (rar) ~uri / E: mârli] 1-2 (Pop) Mârlire (1-2).

MÂRLI, pers. 3 mârlește, vb. IV. Tranz. și refl. recipr. (Pop.; despre berbeci și oi) A (se) împreuna. – Din sb. mrljati.

mărli v vz mârli

mârla v vz mârli

mârli vtr [At: ECONOMIA, 87/9 / V: (reg) măr~, (cscj) ~a, ~la / Pzi: 3 ~lește / E: srb mrljati] 1-2 (Pop; d. animale) A (se) împreuna. 3-4 (Trv; d. oameni) A avea relații sexuale.

mârlia v vz mârli

MÂRLI, pers. 3 mârlește, vb. IV. Tranz. și refl. recipr. (Pop.; despre berbeci și oi) A (se) împreuna. – Din scr. mrljati.

mârlì v. a se împreuna, vorbind de berbeci. [Onomatopee analoagă cu mierlăi,miorlăi].

Ortografice DOOM

mârlit (pop.) s. n.

mârlit (pop.) s. n.

mârlit s. n.

mârli (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 3 sg. mârlește, 3 pl. mârlesc, imperf. 3 sg. mârlea; conj. prez. 3 să mârlească

mârli (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 3 sg. mârlește, imperf. 3 sg. mârlea; conj. prez. 3 mârlească

mârli vb., ind. prez. 3 sg. mârlește, imperf. 3 sg. mârlea; conj. prez. 3 sg. și pl. mârlească

Etimologice

mîrli (-lesc, mîrlit), vb. refl. – A se împreuna, a se împerechea (numai despre oi și capre). – Mr. mîrlire, megl. mărles, mărliri. Bg. mărlja (Conev 57; Candrea; Capidan, Dacor., V, 473), cf. slov. mrlit (Bogrea, Dacor., IV, 832). Ideea de la un lat. *mellῑre, în loc de *agnellῑre (Lambrior 107; Philippide, Principii, 147) este imposibilă, ca și cea de la un sl. mrŭkati (Miklosich, Slaw. Elem., 30). – Der. mîrlaci, s. m. (berbec de sămînță), din bg. mărlač (Conev 57); mîrlan, s. m. (dobitoc, grosolan, necioplit) pe care Giuglea, LL, I, 166, îl pune în legătură în mod echivoc cu lat. mās și sp. maroń, cf. bg. mîrlenie „copulație” (după Scriban, de la mîr, cu sensul de „persoană care bodogănește”); mîrlit, s. n. (copulație a oii sau a caprei); mîrliță, s. f. (oaie aptă de împerechere).

Argou

mârli, mârlesc v. t. (reg.d. bărbați) a avea contact sexual cu o femeie

Regionalisme / arhaisme

mârlí, v.t.r. (despre berbeci și oi) A se împreuna. ■ „Mierlitul oilor se face în octombrie, de ziua Cuvioasei Paraschiva sau ceva mai devreme, și până la Sânmedru. Se țâpă areț ntre oi, stând la un loc cu oile până la Ruptu Sterpelor. În primele două zile, li se dă sare oilor și berbecilor, apoi două săptămâni nu li se dă deloc, să nu se întoarne și să fete toate odată” (Georgeoni, 1936: 96). – Din srb. mrljati (DEX, MDA).

mârli, vb. tranz. și refl. – (despre berbeci și oi) A se împreuna: „Mierlitul oilor se face în octombrie, de ziua Cuvioasei Paraschiva sau ceva mai devreme, și până la Sânmedru. Se țâpă areț ’ntre oi, stând la un loc cu oile până la Ruptu Sterpelor. În primele două zile, li se dă sare oilor și berbecilor, apoi două săptămâni nu li se dă deloc, să nu se întoarne și să fete toate odată” (Georgeoni, 1936: 96). – Din srb. mrljati (DEX, MDA).

mârli, vb. tranz. și refl. – (pop.; despre berbeci și oi). A se împreuna: „Mierlitul oilor se face în octombrie, de ziua Cuvioasei Paraschiva, sau ceva mai devreme, și până la Sânmedru. Se țâpă areț ’ntre oi, stând la un loc cu oile până la Ruptu Sterpelor. În primele două zile li se dă sare oilor și berbecilor, apoi două săptămâni nu li se dă deloc, să nu se întoarne și să fete toate odată” (Georgeoni 1936: 96). – Din srb. mrljati.

Tezaur

MĂRLÍ vb. IV v. mîrli.

MÎRLI vb. IV. T r a n z. și r e f l. r e c i p r. (Popular, despre oi; p. e x t. despre alte animale) A (se) împreuna. Atunci alegîndu-se mieii și miorele care încă nu sînt de mîrlit. . . berbecii se slobod întră oi. ECONOMIA, 87/9, cf. LB, VALIAN, POLIZU, PONTBRIANT, D., CIHAC, II, 187, DDRF, DAMÉ, T., GHEȚIE, R. M., BARCIANU, ALEXI, W., TDRG, STOIAN, PĂST. 54. Berbecul cînd este mic se numește miel; la trei ani. . . începe a mîrli oile. H IV 270, cf. ib. XVII 228, com. MARIAN. S-o mîrlit de mîrlit, da nu știu de ce n-o luat ńel. GR. S. VI, 240. Caprele se pîrcesc, oile se mîrlesc. T. PAPAHAGI, M. 229, cf. CIAUȘANU, V. 178, com. din MARGINEA-RĂDĂUȚI, din STRAJA-RĂDĂUȚI ȘÍ din BILCA-RĂDĂUȚI, CHEST. V/33, ALR I 1 784, ALR II 4 959, 5 532, A I 31, II 12, III 2, 5, V 6, 15, 23, 29, 31, 33, 34, VI 4, 26, 32, 33. ♦ (Trivial; despre oameni) A comite actul sexual. - Prez. ind. pers. 3: mîrlește. - Și: (regional) mărli (CIHAC, II, 187) vb. IV, mîrlá (ALEXI, W.), mîrliá (id. ib.) vb. I. – Din scr. mrljati.

MÎRLI vb. I v. mîrli.

MÎRLÍT s. n. (Popular) Mîrlire. Nu e cu putință a ținea și cruța fealiul cel bun al oilor de se va amesteca pre vreamea mîrlitului. ECONOMIA, 87/24, cf. PONTBRIANT, D., LM, DDRF, GHEȚIE, R. M., BARCIANU, ALEXI, W. Oierii aleg din oi „berbecii pîrci” . . ., îi bagă apoi între oile mînzări pentru mîrlit. PĂCALĂ, M. R. 297, cf. CADE, ENC. AGR., ȘEZ. V, 106, VII, 192, CHEST. V/33, ALR I 1 783/792. - V. mîrli.

Intrare: mârlit (adj.)
mârlit1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mârlit
  • mârlitul
  • mârlitu‑
  • mârli
  • mârlita
plural
  • mârliți
  • mârliții
  • mârlite
  • mârlitele
genitiv-dativ singular
  • mârlit
  • mârlitului
  • mârlite
  • mârlitei
plural
  • mârliți
  • mârliților
  • mârlite
  • mârlitelor
vocativ singular
plural
Intrare: mârlit (s.n.)
mârlit2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mârlit
  • mârlitul
  • mârlitu‑
plural
  • mârlituri
  • mârliturile
genitiv-dativ singular
  • mârlit
  • mârlitului
plural
  • mârlituri
  • mârliturilor
vocativ singular
plural
Intrare: mârli
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • mârli
  • mârlire
  • mârlit
  • mârlitu‑
  • mârlind
  • mârlindu‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • mârlește
(să)
  • mârlească
  • mârlea
  • mârli
  • mârlise
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • mârlesc
(să)
  • mârlească
  • mârleau
  • mârli
  • mârliseră
mărli
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
mârla
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
mârlia
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

mârlit, mârliturisubstantiv neutru

etimologie:
  • vezi mârli DEX '98 DEX '09

mârliverb

  • 1. popular (Despre berbeci și oi) A (se) împreuna. DEX '09 DEX '98
    sinonime: împreuna
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.