8 definiții pentru mârâitură
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
MÂRÂITÚRĂ, mârâituri, s. f. Mârâit. [Pr.: -râ-i-] – Mârâi + suf. -tură.
MÂRÂITÚRĂ, mârâituri, s. f. Mârâit. [Pr.: -râ-i-] – Mârâi + suf. -tură.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
mârâitură sf [At: LM / Pl: ~ri / E: mârâi + -tură] 1-5 Mârâire (1-5). 6 (Rar) Protestare. 7 (Reg; dep) Copil plângăreț.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MÎRÎITÚRĂ, mîrîituri, s. f. Sunetele scoase de un animal care mîrîie. Auz o mîrîitură... a unui cățel lățos. CARAGIALE, la CADE.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mărăitură f. geamăt continuu al câinilor și cățeilor.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
mârâitúră (-râ-i-) s. f., g.-d. art. mârâitúrii; pl. mârâitúri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
mârâitúră s. f. (sil. -râ-i-), g.-d. art. mârâitúrii; pl. mârâitúri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.
MÂRÂITÚRĂ s. v. mârâit.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
MÎRÎITURĂ s. mîrîială, mîrîit, (reg.) hîră. (~ de cîini.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
- silabație: mâ-râ-i-
| substantiv feminin (F43) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
mârâitură
- surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exempluexemple
- Auz o mîrîitură... a unui cățel lățos. CARAGIALE, la CADE.surse: DLRLC
-
etimologie:
- Mârâi + sufix -tură.surse: DEX '98 DEX '09