2 intrări

12 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

mânzări v vz mânzăli1

MÂNZÁRE, mânzări, s. f. (Pop.) Oaie de lapte; oaie care a fătat și are lapte. – Cf. alb. mëzore.

mânzare [At: NECULCE, ap. BUL. COM. IST. IV, 82 / V: (reg) man~, măn~, ~ră, mârz~, menza / Pl: ~zări, (reg) ~zeri, ~zere, ~zari / E: cf alb mëzore] 1 sf (Pop) Oaie de doi sau trei ani, care a fătat și are lapte Si: (reg) mânzată (5), mulgătoare (1), păcuină. 2 sf (Reg) Capră cu lapte. 3 a (D. oi sau alte animale) Cu lapte. 4-5 sf (Mol, Buc) (Oaie sau) vacă stearpă. Si: mânzălauă (1-2). 6 sf (Reg; lpl) Loc unde pasc oile care se mulg.

MÂNZÁRE, mânzări, s. f. Oaie de lapte; oaie care a fătat și are lapte. – Cf. alb. mëzore.

MÎNZÁRE, minzări, s. f. Oaie care a fătat, oaie cu lapte. Mînzărarii aduceau mînzările pentru mulsoare. SADOVEANU, O. L. 33. ♦ (Adjectival; despre oi sau despre alte animale) Cu lapte. Apropiindu-să lama ce (= cea) mînzare lîngă dînsul au întins mîna și mulgînd puțin lapte... l-au băut. DRĂGHICI, R. 139.

MÂNZÁRE ~ări f. Oaie de lapte. /cf. alb. mëzore

mînzáre f., pl. ărĭ (d. mînz; alb. măzore, mzore, juncă). Oaĭe care are mĭel. V. mulgare.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

mânzáre (pop.) s. f., g.-d. art. mânzắrii; pl. mânzắri

mânzáre s. f., g.-d. art. mânzării; pl. mânzări


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MÂNZÁRE s. (ZOOL.) (pop.) plecătoare, (reg.) mânzată, (Olt. și Munt.) siriță. (Oaia care a fătat și care are lapte se numește ~.)

MÎNZARE s. (ZOOL.) (pop.) plecătoare, (reg.) mînzată, (Olt. și Munt.) siriță. (Oaia care a fătat și care are lapte se numește ~.)

Intrare: mânzări
mânzări
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: mânzare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mânzare
  • mânzarea
plural
  • mânzări
  • mânzările
genitiv-dativ singular
  • mânzări
  • mânzării
plural
  • mânzări
  • mânzărilor
vocativ singular
plural

mânzare

  • 1. popular Oaie de lapte; oaie care a fătat și are lapte.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
    exemple
    • Mînzărarii aduceau mînzările pentru mulsoare. SADOVEANU, O. L. 33.
      surse: DLRLC
    • 1.1. (și) adjectival (Despre oi sau despre alte animale) Cu lapte.
      exemple
      • Apropiindu-să lama ce (= cea) mînzare lîngă dînsul au întins mîna și mulgînd puțin lapte... l-au băut. DRĂGHICI, R. 139.
        surse: DLRLC

etimologie: