6 definiții pentru mâțan


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MÂȚÁN, mâțani, s. m. (Rar) Cotoi, motan. – Mâț + suf. -an.

MÂȚÁN, mâțani, s. m. (Rar) Cotoi, motan. – Mâț + suf. -an.

mâțan sm [At: DELAVRANCEA, S. 40 / Pl: ~i / E: mâț + -an] (Rar) 1-3 Mâț (1-3).

MÎȚÁN, mîțani, s. m. (Rar) Cotoi. Un mîțan... cu ochii ca două scîntei, sare de la un fus la altul. DELAVRANCEA, S. 40.

mîț m. (V. mîță). Mold. Munt. Puĭ de mîță. – Și mîțan, mîțoĭ cînd e maĭ mare și mîțișor, mîțuc, mîțunc cînd e maĭ mic. În Ban.(?) mîț = „mîță”.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

mâțán (rar) s. m., pl. mâțáni

Intrare: mâțan
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mâțan
  • mâțanul
  • mâțanu‑
plural
  • mâțani
  • mâțanii
genitiv-dativ singular
  • mâțan
  • mâțanului
plural
  • mâțani
  • mâțanilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

mâțan

etimologie:

  • Mâț + sufix -an.
    surse: DEX '98 DEX '09