Definiția cu ID-ul 1332921:
Tezaur
MÎȚÁN s. m. (Rar) Mîț (I 1), motan. Fusele zbîrnîie alene într-un rîs spornic; un mîțan . . . cu ochii ca două scîntei sare de la un fus la altul. DELAVRANCEA, S. 40, cf. DDRF, TDRG. - Pl.: mîțani. – Mîț + suf. -an.