2 intrări

  • loba
  • lodbă / lobdă lobdă loabă loadbă loazbă lobă lobtă lodavă lodvă lorbă losbă lospă lotbă lotvă lozbă

40 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

lo sf vz lodbă

lóbă f., pl. e (var. din lodbă). Ml. Bucată: o lobă de dovleac.

LOBÁ, lobez, vb. I. Tranz. A executa un lob2. – Din fr. lober.

LOBÁ, lobez, vb. I. Tranz. A executa un lob2. – Din fr. lober.

LÓBDĂ s. f. v. lodbă.

LÓDBĂ, lodbe, s. f. (Reg.) Bucată lungă de lemn, despicată dintr-un trunchi de copac; scândură groasă făcută din despicătura unui trunchi, cioplită numai cu securea. [Var.: lóbdă s. f.] – Din ucr. lodva.

LÓDBĂ, lodbe, s. f. (Reg.) Bucată lungă de lemn, despicată dintr-un trunchi de copac; scândură groasă făcută din despicătura unui trunchi, cioplită numai cu securea. [Var.: lóbdă s. f.] – Din ucr. lodva.

loba vi [At: L. ROM. 1959, nr. 2, 87 / Pzi: lobez / E: fr lober] 1 (La tenis) A executa un lob2. 2 (Spt; pex) A trimite mingea sus, peste adversar.

lodbă sf [At: LB / V: liobă, loabă, loabdă, loadbă, loazbă, lobă, lobdă, lobtă, lodavă, ~dvă, lorbă, losbă, lospă, lotvă, lozbă / Pl: ~be / E: ucr лодва] 1 (Reg) Scândură groasă făcută din despicătura unui trunchi de copac, cioplită numai cu securea Vz (reg) blană, foastăn. 2 (Reg; rar) Ușă. 3 (Îrg) Pat făcut din țăruși bătuți în pământ, peste care se așezau scânduri. 4 (Îrg; pgn) Pat mic și jos. 5 (Reg) Loc pe cuptor unde dorm, de obicei, copiii. 6 (Reg) Bucată lungă de lemn despicată dintr-un trunchi de copac Vz bârnă, grindă. 7 (Reg) Par. 8 (Reg; îf lobă) Jumătate dintr-un trunchi de fag. 9 (Reg) Bucată de pământ. 10 (Reg) Bulgăre de pământ. 11 (Reg; rar) Bucată de carne. 12 (Reg) Așchie mare desprinsă dintr-un buștean cioplit cu securea. 13 (Reg; îf lospă) Fulg mare de zăpadă.

arată toate definițiile

Intrare: loba
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • loba
  • lobare
  • lobat
  • lobatu‑
  • lobând
  • lobându‑
singular plural
  • lobea
  • lobați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • lobez
(să)
  • lobez
  • lobam
  • lobai
  • lobasem
a II-a (tu)
  • lobezi
(să)
  • lobezi
  • lobai
  • lobași
  • lobaseși
a III-a (el, ea)
  • lobea
(să)
  • lobeze
  • loba
  • lobă
  • lobase
plural I (noi)
  • lobăm
(să)
  • lobăm
  • lobam
  • lobarăm
  • lobaserăm
  • lobasem
a II-a (voi)
  • lobați
(să)
  • lobați
  • lobați
  • lobarăți
  • lobaserăți
  • lobaseți
a III-a (ei, ele)
  • lobea
(să)
  • lobeze
  • lobau
  • loba
  • lobaseră
Intrare: lodbă / lobdă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lodbă
  • lodba
plural
  • lodbe
  • lodbele
genitiv-dativ singular
  • lodbe
  • lodbei
plural
  • lodbe
  • lodbelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lobdă
  • lobda
plural
  • lobde
  • lobdele
genitiv-dativ singular
  • lobde
  • lobdei
plural
  • lobde
  • lobdelor
vocativ singular
plural
loabă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
loadbă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
loazbă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
lobă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
lobtă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
lodavă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
lodvă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
lorbă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
losbă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
lospă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
lotbă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
lotvă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
lozbă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

loba

  • 1. A executa un lob.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie:

lodbă / lobdă lobdă loabă loadbă loazbă lobă lobtă lodavă lodvă lorbă losbă lospă lotbă lotvă lozbă

  • 1. regional Bucată lungă de lemn, despicată dintr-un trunchi de copac; scândură groasă făcută din despicătura unui trunchi, cioplită numai cu securea.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: toblă un exemplu
    exemple
    • Boierul întoarse calul și izbi pe om spre roatele carului și spre lobdele încărcate. SADOVEANU, O. III 448.
      surse: DLRLC

etimologie: