17 definiții pentru lindină lindenă linden lindin lindiră


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LÍNDINĂ, lindini, s. f. (Pop.) Ou de păduche. [Var.: líndenă s. f.] – Lat. lens, lendinem (= lendem).

lindină sf [At: ANON. CAR. / V: (reg) ~den sm, ~denă, lindin sm, ~ne, ~iră / Pl: ~ni, (rar) ~ne / E: ml lens, -dinis] 1 Ou de păduche. 2 (Reg; îe) A căta pe cineva de ~ A căuta ceartă. 3 (Îae) A bate pe cineva.

LÍNDINĂ, lindini, s. f. Ou de păduche. [Var.: líndenă s. f.] – Lat. lens, lendinem (=lendem).

LÍNDINĂ, lindini, s. f. Ou de păduche. – Variantă: líndenă (BIBICESCU, P. P. 181, ȘEZ. II 214) s. f.

LÍNDINĂ ~i f. Ou de păduche. [G.-D. lindinii] /<lat. lens, lendinis

lindină f. ou de păduche. [Lat. LENDINEM = clasic LENDEN].

líndină f., pl. ĭ (lat. lĕndo, léndinis îld. lens, lĕndis m. și f.; it. léndine m. și f.; fr. lente [lat. *lénditem], sp. liendre, pg. léndea. Cu vsl. *lendina, rus. lĕadina, buruĭan, n’are legătură). Oŭ de păduche fixat de păr.

LÍNDENĂ s. f. v. lindină.

LÍNDENĂ s. f. v. lindină.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

líndină (pop.) s. f., g.-d. art. líndinii; pl. líndini

líndină s. f., g.-d. art. líndinii; pl. líndini


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

líndine (líndini), s. f. – Ou de păduche. – Var. lindină. Mr. lindină, istr. lindire. Lat. lĕndĭnem (Densusianu, Hlr., 139; Diez, I, 247; Pușcariu 977; Candrea-Dens., 996; Iordan, Dift., 168; REW 4978), cf. it. lendine, fr. lente, sp. liendre, port. lendea. Der. din sl. lędina (Byhan 316) nu este probabilă. – Der. lindinos, adj. (păduchios).


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

lindínă, lindini, s.f. – Ouă de păduchi (ALRRM, 1969: 23). – Lat. lens, lendinem (Scriban, Șăineanu, DEX, MDA).

Intrare: lindină
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lindină
  • lindina
plural
  • lindini
  • lindinile
genitiv-dativ singular
  • lindini
  • lindinii
plural
  • lindini
  • lindinilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lindenă
  • lindena
plural
  • lindeni
  • lindenile
genitiv-dativ singular
  • lindeni
  • lindenii
plural
  • lindeni
  • lindenilor
vocativ singular
plural
linden
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
lindin
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
lindiră
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.

lindină lindenă linden lindin lindiră

  • 1. popular Ou de păduche.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC

etimologie: