9 definiții pentru limpeziș


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LIMPEZÍȘ, limpezișuri, s. n. (Rar) 1. Întindere de apă limpede. 2. Suprafață de teren netedă, lipsită de vegetație; loc deschis. 3. Întinderea limpede a cerului; limpezime. – Limpezi + suf. -iș.

LIMPEZÍȘ, limpezișuri, s. n. (Rar) 1. Întindere de apă limpede. 2. Suprafață de teren netedă, lipsită de vegetație; loc deschis. 3. Întinderea limpede a cerului; limpezime. – Limpezi + suf. -iș.

limpeziș sn vz limpede[1]

  1. Incorect. limpede nu are sensuri de sn. — cata

LIMPEZÍȘ, limpezișuri, s. n. 1. (Rar) Întindere de apă limpede. 2. Suprafață netedă, lipsită de vegetație; loc deschis, larg. Trenul iese din pădurea de sălcii care începe de cum treci Siretul și dă în limpezișul șesului. SP. POPESCU, M. G. 36. Nu înnoptase încă de tot cînd întîmplarea mă scoase mai la limpeziș. HOGAȘ, M. N. 76. 3. Limpezime (2), claritate. În limpezișul cerului se vede luna ca o seceră de argint. VLAHUȚĂ, O. A. II 158.

LIMPEZÍȘ ~uri n. rar1) Suprafață liniștită și limpede a unei ape. 2) Teren fără copaci acoperit cu iarbă și flori, în mijlocul unei păduri; luminiș; poiană; colnic. 3) (despre cer sau vreme) Stare a cerului limpede; limpezime; seninătate. /a limpezi + suf. ~iș

limpezíș n., pl. urĭ. Loc limpede, neocupat de copacĭ, de buruĭene saŭ de oamenĭ, ca: o suprafață fără stuf într’un lac cu stuf, o poĭană (luminiș, lucină) ș. a.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

limpezíș (rar) s. n., pl. limpezíșuri

limpezíș s. n., pl. limpezíșuri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

LIMPEZÍȘ s. v. albastru, albăstrime, azur, claritate, limpezime, senin, seninătate.

limpeziș s. v. ALBASTRU. ALBĂSTRIME. AZUR. CLARITATE. LIMPEZIME. SENIN. SENINĂTATE.

Intrare: limpeziș
limpeziș substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • limpeziș
  • limpezișul
  • limpezișu‑
plural
  • limpezișuri
  • limpezișurile
genitiv-dativ singular
  • limpeziș
  • limpezișului
plural
  • limpezișuri
  • limpezișurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

limpeziș rar

  • 1. Întindere de apă limpede.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 2. Suprafață de teren netedă, lipsită de vegetație; loc deschis.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
    exemple
    • Trenul iese din pădurea de sălcii care începe de cum treci Siretul și dă în limpezișul șesului. SP. POPESCU, M. G. 36.
      surse: DLRLC
    • Nu înnoptase încă de tot cînd întîmplarea mă scoase mai la limpeziș. HOGAȘ, M. N. 76.
      surse: DLRLC
  • 3. Întinderea limpede a cerului.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: claritate limpezime attach_file un exemplu
    exemple
    • În limpezișul cerului se vede luna ca o seceră de argint. VLAHUȚĂ, O. A. II 158.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Limpezi + sufix -iș.
    surse: DEX '98 DEX '09