2 intrări

25 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LIMITÁT, -Ă, limitați, -te, adj. 1. Restrâns între anumite limite. 2. Fig. (Despre oameni) Cu posibilități intelectuale reduse; mărginit. – V. limita. Cf. fr. limité.

LIMITÁT, -Ă, limitați, -te, adj. 1. Restrâns între anumite limite. 2. Fig. (Despre oameni) Cu posibilități intelectuale reduse; mărginit. – V. limita. Cf. fr. limité.

limitat, ~ă a [At: DEX / Pl: ~ați, ~e / E: limita] 1 (D. țări, proprietăți, terenuri etc.) Care are granițele fixate Si: demarcat, marcat. 2 Care este fixat, menținut, restrâns etc. într-un spațiu bine determinat sau controlat. 3 (Fig; d. oameni) Cu posibilități intelectuale reduse Si: mărginit.

LIMITÁT, -Ă, limitați, -te, adj. Restrîns în anumite limite; fix. Număr de locuri limitat.Stelian Minea împături biletele. Numără restul, cu minuțiozitate de provincial venit în capitală cu buget limitat. C. PETRESCU, Î. II 213. ♦ Fig. (Despre oameni) Cu posibilități intelectuale reduse; mărginit.

LIMITÁT, -Ă adj. 1. Restrâns; fix. 2. (Fig.) Cu posibilități intelectuale reduse; mărginit. [< limita].

LIMITÁT, -Ă adj. 1. restrâns; fix. 2. (fig.) cu posibilități intelectuale reduse; mărginit, obtuz. (< limita)

LIMITÁT ~tă (~ți, ~te) 1) v. A LIMITA și A SE LIMITA. 2) (despre persoane și despre manifestările lor) Care vădește inteligență redusă; mărginit; redus. /v. a limita

*limitát, -ă adj. (lat. limitatus). Care are limite, mărginit: mintea omuluĭ e limitată. Fig. Prost: om limitat. Congediŭ limitat, pe un timp anumit.

LIMITÁ, limitez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) fixa între anumite limite sau granițe; a (se) mărgini, a (se) restrânge, a (se) îngrădi. – Din fr. limiter, lat. limitare.

LIMITÁ, limitez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) fixa între anumite limite sau granițe; a (se) mărgini, a (se) restrânge, a (se) îngrădi. – Din fr. limiter, lat. limitare.

limita [At: BARIȚIU, P. A. I, 427 / Pzi: ~tez / E: fr limiter, lat limitare] 1 vt A stabili granițele unei țări, ale unei proprietăți, ale unui teren etc. Si: a circumscrie, a delimita, a demarca, a marca, a mărgini, (înv) a hotărnici, a semna. 2 vt (Pex) A forma marginea unei suprafețe, a unui lucru Si: a delimita, a mărgini, a străjui, a țărmuri. 3 vr (Rar) A se învecina. 4 vr (Rar) A se mărgini. 5 vt (Udp „la”) A reduce. 6 vt (Udp „la”) A menține într-un spațiu determinat sau controlat Si: a mărgini (4).

LIMITÁ, limitez, vb. I. Tranz. A fixa între anumite limite sau granițe, a mărgini, a restrînge, a îngrădi. Ascuțirea crescîndă a contradicțiilor capitalismului în faza imperialistă, ascuțirea contradicției dintre forțele de producție și relațiile de producție limitează din ce în ce mai mult creșterea productivității muncii în societatea capitalistă. LUPTA DE CLASĂ, 1952, nr. 4, 60. M-am învățat de mult să-mi limitez dorințele. C. PETRESCU, C. V. 375.

LIMITÁ vb. I. tr., refl. A (se) mărgini, a (se) fixa între anumite limite, a (se) restrânge. [< fr. limiter, it., lat. limitare].

LIMITÁ vb. tr., refl. 1. a (se) mărgini, a (se) fixa între anumite limite, a (se) restrânge. 2. a menține nivelul unui semnal electric în limite prestabilite. (< fr. limiter, lat. limitare)

A SE LIMITÁ mă ~éz intranz. A-și impune anumite limite; a se mărgini. /<fr. limiter, lat. limitare

A LIMITÁ ~éz tranz. A readuce la anumite limite; a restrânge; a delimita. ~ puterea cuiva. ~ un buget. /<fr. limiter, lat. limitare

*limitéz v. tr. (lat. limito, -áre). Hotărăsc, fixez hotarele unuĭ teritoriŭ. Fig. Restrîng, fixez punctu pînă unde poate merge o acțiune: a limita puterile, autorizațiunea cuĭva, cheltuĭelile. V. refl. Mă mărginesc, îs vecin: moșia luĭ se limitează cu a ta.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

limitá (a ~) vb., ind. prez. 3 limiteáză

limitá vb., ind. prez. 1 sg. limitéz, 3 sg. și pl. limiteáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

LIMITÁT adj. 1. v. delimitat. 2. mărginit, redus, restrâns. (Într-un cadru ~.) 3. circumscris, delimitat, finit, mărginit. (Valori ~.) 4. mic, redus. (Un câștig ~.) 5. v. mărginit. 6. măsurat. (Timpul lui e ~.) 7. mărginit, unilateral. (O interpretare ~.) *8. (fig.) încuiat, îngust, mărginit, obtuz, opac, redus, (rar fig.) scurt. (O minte, o viziune ~.)

arată toate definițiile

Intrare: limitat
limitat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • limitat
  • limitatul
  • limitatu‑
  • limita
  • limitata
plural
  • limitați
  • limitații
  • limitate
  • limitatele
genitiv-dativ singular
  • limitat
  • limitatului
  • limitate
  • limitatei
plural
  • limitați
  • limitaților
  • limitate
  • limitatelor
vocativ singular
plural
Intrare: limita
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • limita
  • limitare
  • limitat
  • limitatu‑
  • limitând
  • limitându‑
singular plural
  • limitea
  • limitați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • limitez
(să)
  • limitez
  • limitam
  • limitai
  • limitasem
a II-a (tu)
  • limitezi
(să)
  • limitezi
  • limitai
  • limitași
  • limitaseși
a III-a (el, ea)
  • limitea
(să)
  • limiteze
  • limita
  • limită
  • limitase
plural I (noi)
  • limităm
(să)
  • limităm
  • limitam
  • limitarăm
  • limitaserăm
  • limitasem
a II-a (voi)
  • limitați
(să)
  • limitați
  • limitați
  • limitarăți
  • limitaserăți
  • limitaseți
a III-a (ei, ele)
  • limitea
(să)
  • limiteze
  • limitau
  • limita
  • limitaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

limitat

  • 1. Restrâns între anumite limite.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: fix restrâns attach_file 2 exemple
    exemple
    • Număr de locuri limitat.
      surse: DLRLC
    • Stelian Minea împături biletele. Numără restul, cu minuțiozitate de provincial venit în capitală cu buget limitat. C. PETRESCU, Î. II 213.
      surse: DLRLC
  • 2. figurat (Despre oameni) Cu posibilități intelectuale reduse.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: meschin mărginit obtuz redus

etimologie:

limita

  • 1. A (se) fixa între anumite limite sau granițe; a (se) mărgini, a (se) restrânge, a (se) îngrădi.
    exemple
    • Ascuțirea crescîndă a contradicțiilor capitalismului în faza imperialistă, ascuțirea contradicției dintre forțele de producție și relațiile de producție limitează din ce în ce mai mult creșterea productivității muncii în societatea capitalistă. LUPTA DE CLASĂ, 1952, nr. 4, 60.
      surse: DLRLC
    • M-am învățat de mult să-mi limitez dorințele. C. PETRESCU, C. V. 375.
      surse: DLRLC
  • 2. A menține nivelul unui semnal electric în limite prestabilite.
    surse: MDN '00

etimologie: