LICHENI s.m.pl. 1. Grup de plante criptogame, cu talul format din simbioza unei ciuperci și a unei alge, care cresc pe scoarța copacilor, pe ziduri etc.; (la sg.) plantă din acest grup. 2. (Med.; la sg.) Boală de piele caracterizată prin mici papule, avînd cauze multiple. [< fr. lichens, sg. lichen].^[1]

LICHENI¹ s. m. pl. 1. plante criptogame, cu talul din simbioza unei ciuperci și a unei alge, care cresc pe scoarța copacilor, pe ziduri. 2. (sg.) dermatoză caracterizată prin mici papule, care provoacă mâncărime. (< fr. lichens)

LICHENI²-/LICHENO- elem. „licheni”. (< fr. lichéni-, lichéno-, cf. lat. lichen)

LICHEN, licheni, s. m. 1. (La pl.) Grup de plante inferioare al căror tal este compus dintr-o ciupercă și o algă aflate în simbioză, care cresc pe scoarța arborilor bătrâni, pe ziduri, pe stânci etc.; (și la sg.) plantă care face parte din acest grup. 2. Boală de piele cu evoluție cronică, caracterizată prin apariția pe piele a unor proeminențe care provoacă mâncărime, prin îngroșarea și pigmentarea excesivă a pielii etc. – Din fr. lichen.

lichen sm [At: BREZOIANU, A. 337 / V: (înv) ~ă sf, lihen, lihenă^[1] sf / Pl: ~i / E: lat lichen, fr lichen, ngr λειχήν] 1 (Bot; lpl) Grup de plante criptogame al căror tal este compus dintr-o algă și o ciupercă aflate în simbioză și care cresc pe scoarța copacilor, pe ziduri, stânci etc. 2 (Bot; șls) Plantă din această clasă. 3 (Bot; îc) ~-islandic sau ~-de-Islandia Mușchi (Lichen islandicus). 4 Boală de piele cu evoluție cronică, ce se caracterizează prin apariția pe piele a unor proeminențe care provoacă mâncărime, prin îngroșarea și pigmentarea excesivă a pielii etc. corectat(ă)

lichenă sf vz lichen

LICHEN, licheni, s. m. 1. (La pl.) Grup de plante inferioare al căror tal este compus dintr-o ciupercă și o algă aflate în simbioză, care cresc pe scoarța arborilor bătrâni, pe ziduri, pe stânci etc.; (și la sg.) plantă care face parte din acest grup. 2. Boală de piele cu evoluție cronică, caracterizată prin apariția pe piele a unor proeminențe care provoacă mâncărime, prin îngroșarea și pigmentarea excesivă a pielii etc. – Din fr. lichen.^[1]

LICHEN, licheni, s. m. Plantă criptogamă, compusă dintr-o ciupercă și o algă care trăiesc în simbioză; crește pe scoarța arborilor bătrîni, pe ziduri, pe stînci etc.

LICHEN ~i m. Plantă inferioară compusă din două organisme aflate în simbioză (o ciupercă și o algă), care crește mai ales pe stânci sau pe coaja copacilor bătrâni. /<fr. lichen^[1]

lichen m. plantă medicinală ce crește pe ziduri sau stânci: din lichenul de Islanda se face o tizană tonică.

*lichén m. (lat. líchen, lichénis, vgr. leihén, lichen). Simbioza uneĭ alge și a uneĭ cĭupercĭ care, pin această asociațiune, trăĭesc pe scoarța arborilor, stîncĭ, zidurĭ ș. a. în formă de coajă pulverulentă (mușchĭ): licheniĭ servesc ca nutriment renilor și contribuĭe la formarea pămîntuluĭ vegetal, ĭar din lichenu numit „de Islanda” se face un ceaĭ pectoral, pastile ș. a. Un fel de pecingine.

lichen s. m., pl. licheni

lichen s. m., pl. licheni

lichen s. m., pl. licheni^[1]

LICHEN s. 1. (BOT.) (reg.) mușchi creț, mușchi de munte. 2. (MED.) (pop.) păducel.^[1]

LICHEN s. 1. (BOT.) (reg.) mușchi creț, mușchi de munte. 2. (MED.) (pop.) păducel.

LICHENI- „licheni”. ◊ L. lichen „lichen” > fr. licheni-, germ. id., engl. id. > rom. licheni-. □ ~col (v. -col₁), adj., care trăiește pe licheni; ~form (v. -form), adj., cu înfățișare de lichen; ~vor (v. -vor), adj., care se hrănește cu licheni.

LICHENO- „licheni”. ◊ gr. leikhen „lichen” > fr. licheno-, germ. id., engl. id. > rom. licheno-. □ ~fite (v. -fit), s. f. pl., încrengătură care reprezintă o subdiviziune a talofitelor; ~grafie (v. -grafie), s. f., descriere a lichenilor; ~id (v. -id), adj., care are înfățișare de lichen; ~log (v. -log), s. m. și f., specialist în lichenologie; ~logie (v. -logie₁), s. f., disciplină care se ocupă cu studiul lichenilor.

LICHÉN (< fr., lat.) s.m 1. (La pl.) Încrengătură de plante inferioare simbionte formate prin asocierea unei alge microscopice cu o ciupercă filamentoasă (Lichenophyta). Pionieri ai vegetației, pot fi întâlniți la înălțimi foarte mari, în deșerturi, pe solul înghețat din regiunile arctice unde sunt singura vegetație existentă. Cresc pe sol, pe stânci, pe scoarța copacilor; din punct de vedere morfologic pot și crustoși, foliacei, ramificați etc. (ex.: mătreața-bradului, lichenul-de-piatră, lichenul-renului etc.). Au importanță în procesul de formare a solului, în hrana animalelor, în medicina umană și veterinară etc. 2. (MED.) (Înv.) Nume dat unor dermatoze de natură diversă, caracterizate prin aspect papular.