11 definiții pentru legatar


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LEGATÁR, -Ă, legatari, -e, s. m. și f. Persoană în favoarea căreia se face un legat2. – Din fr. legataire, lat. legatarius.

legatar, ~ă smf [At: PRAVILA (1814), 164/14 / Pl: ~i, ~e / E: lat legatarius, fr légataire] 1 Persoană care beneficiază de un legat2 (1) Si: legator (2). 2 (Îc) ~ (cu titlu) universal Persoană care beneficiază de toate bunurile lăsate de o altă persoană prin testament. 3 (Îvr) Persoană care dăruiește un legat2 (1) prin testament Si: (îvr) legat2 (5). 4 (Îvr) Persoană însărcinată să aducă la îndeplinire dispozițiile din testamentul cuiva Si: executor testamentar.

LEGATÁR, -Ă, legatari, -e, s. m. și f. Persoană care beneficiază de un legat2. – Din fr. légataire, lat. legatarius.

LEGATÁR, -Ă, legatari, -e, s. m. și f. Persoană căreia i se conferă un legat3. Notarul de stat este obligat să încunoștințeze de îndată pe moștenitorii și legatarii care nu au fost de față la inventariere, despre deces și măsurile care au fost luate. B. O. 1953, 5.

LEGATÁR, -Ă s.m. și f. Beneficiar al unui legat. ◊ Legatar universal = cel căruia cineva îi lasă prin testament întreaga sa avere. [Cf. fr. légataire, lat. legatarius].

LEGATÁR, -Ă s. m. f. beneficiar al unui legat2. (< fr. légataire, lat. legatarius)

LEGATÁR ~ă (~i, ~e) m. și f. Persoană în favoarea căreia se face un legat. /<lat. legatarius, fr. légataire

legatar m. cui s’a lăsat un legat: legatar universal.

*legatár, -ă s. (lat. legatarius). Acela căruĭa i s’a lăsat ceva pin testament: legatar universal.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

legatár s. m., pl. legatári

Intrare: legatar
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • legatar
  • legatarul
  • legataru‑
plural
  • legatari
  • legatarii
genitiv-dativ singular
  • legatar
  • legatarului
plural
  • legatari
  • legatarilor
vocativ singular
  • legatarule
  • legatare
plural
  • legatarilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

legatar, -ă legatară

  • 1. Persoană în favoarea căreia se face un legat.
    surse: DEX '09 DLRLC DN un exemplu
    exemple
    • Notarul de stat este obligat să încunoștințeze de îndată pe moștenitorii și legatarii care nu au fost de față la inventariere, despre deces și măsurile care au fost luate. B. O. 1953, 5.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Legatar universal = cel căruia cineva îi lasă prin testament întreaga sa avere.
      surse: DN

etimologie: