3 intrări

22 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LARG, -Ă, (I) largi, adj. (II) larguri, s. n. I. Adj. 1. Care ocupă o suprafață mare, care este extins în toate direcțiile; întins, vast. ◊ Expr. În lumea largă = a) în locuri depărtate, departe; b) pretutindeni. 2. De dimensiuni mari; lat. ◊ Loc. adv. Pe larg = în mod amplu, amănunțit. ♦ (Despre recipiente sau cavități) Cu dimensiunea transversală mare; p. ext. cuprinzător, încăpător. ◊ Expr. Mână largă, se zice despre un om generos sau cheltuitor. ♦ (Despre veșminte) De o croială bogată, care permite mișcarea liberă a corpului; care este prea mare față de dimensiunile unei persoane. ◊ Expr. A da (ceva) cu mâneci largi = a da bucuros, cu voie bună; a fi darnic. ♦ (Despre gesturi, mișcări etc.) Desfășurat în toată amploarea. ♦ Fig. Care nu este meschin, care este liber, generos, înaintat. Vederi largi. II. S. n. 1. (Articulat; urmat de determinări în genitiv care indică o suprafață) Întreaga suprafață (a unui loc); partea mai largă (a unui loc). ♦ Loc pe mare depărtat de țărm. ◊ Loc. adv. În larg = departe de țărm, pe apă. 2. Loc deschis care se întinde departe în toate direcțiile; întindere mare, spațiu vast. ◊ Expr. A fi (sau a se simți) la (sau în) largul său = a fi (sau a se simți) în deplină libertate, nestingherit. – Lat. largus.

LARG, -Ă, (I) largi, adj. (II) larguri, s. n. I. Adj. 1. Care ocupă o suprafață mare, care este extins în toate direcțiile; întins, vast. ◊ Expr. În lumea largă = a) în locuri depărtate, departe; b) pretutindeni. 2. De dimensiuni mari; lat. ◊ Loc. adv. Pe larg = în mod amplu, amănunțit. ♦ (Despre recipiente sau cavități) Cu dimensiunea transversală mare; p. ext. cuprinzător, încăpător. ◊ Expr. Mână largă, se zice despre un om generos sau cheltuitor. ♦ (Despre veșminte) De o croială bogată, care permite mișcarea liberă a corpului; care este prea mare față de dimensiunile unei persoane. ◊ Expr. A da (ceva) cu mâneci largi = a da bucuros, cu voie bună; a fi darnic. ♦ (Despre gesturi, mișcări etc.) Desfășurat în toată amploarea. ♦ Fig. Care nu este meschin, care este liber, generos, înaintat. Vederi largi. II. S. n. 1. (Articulat; urmat de determinări în genitiv care indică o suprafață) Întreaga suprafață (a unui loc); partea mai largă (a unui loc). ♦ Loc pe mare depărtat de țărm. ◊ Loc. adv. În larg = departe de țărm, pe apă. 2. Loc deschis care se întinde departe în toate direcțiile; întindere mare, spațiu vast. ◊ Expr. A fi (sau a se simți) la (sau în) largul său = a fi (sau a se simți) în deplină libertate, nestingherit. – Lat. largus.

larg, ~ă [At: PSALT. 26 / Pl: (1-8, 15-40, 57-61) ~rgi, (42, 46-56) ~uri / E: ml largus] 1 a (D. terenuri, teritorii, așezări omenești etc.) Care se întinde pe o suprafață mare Si: extins, întins. 2 a (D. terenuri, teritorii, așezări omenești etc.) Pe a cărui suprafață pot exista multe obiecte, oameni etc. Si: cuprinzător. 3 a (Îlav) În (sau înv, preste) lumea ~ă Pretutindeni. 4 a (Îal; îcn) Nicăieri. 5 a (Îe) A pleca (sau a ieși, a porni, a se duce etc.) în lumea ~ă A pleca departe, într-un loc necunoscut. 6 a (Îe) A umbla (sau a rătăci) în lumea ~ă A călători mult în locuri diferite Si: a colinda. 7 a (Îe) Du-te în lumea (sau, reg, țara) ~ă Se spune pentru a arăta cuiva că e liber să plece unde dorește. 8 a (D. acțiuni, mișcări) Care se desfășoară pe un spațiu întins. 9-10 av (Pop; îe) A-i fi (sau a-i face cuiva) ~ (A-i fi sau) a face să-i fie cuiva la îndemână. 11-12 av (Îae) (A se simți sau) a face pe cineva să se simtă bine. 13-14 av (Îae) (A avea sau) a face să aibă libertate de mișcare. 15 a De dimensiuni mari, în special lat. 16 a (Bis; îs) Calea (sau poarta) ~ă Drum spre iad. 17 a (D. părți ale corpului ființelor) Dezvoltat mult în lățime. 18 a (Pfm; îe) A avea mâna (sau mână) ~ă ori a fi ~ la mână (sau la buzunar) A fi darnic. 19 a (Pfm; îlav) Cu mână ~ă Cu generozitate. 20 a (Îal) Din belșug. 21 a (Reg; îe) A fi ~ în burtă A fi bolnav. 22 a (Îae; pbl) A îndura multe. 23 a (Reg; îlav) În gura ~ă Zgomotos. 24 a (Reg; îe) A face gură ~ă A-și exprima protestul vociferând. 25 a (D. orificii) Care are o deschidere mare. 26 a (D. încăperi, obiecte) Care are un volum apreciabil. 27 a (Pex) Încăpător. 28 a (D. recipiente, cavități etc.) Cu dimensiunea transversală mare. 29 a (D. obiecte de îmbrăcăminte sau încălțăminte) De o croială bogată, care permite mișcarea liberă a corpului. 30 a (D. obiecte de îmbrăcăminte sau încălțăminte) Care este prea mare față de dimensiunile unei persoane. 31 a (Îvp; îe) A da (ceva) cu mâneci ~rgi A da ceva bucuros, cu plăcere. 32 a (Pop; îlav) Cu mâneci -rgi Cu nerăbdare. 33 a (Pop; îe) Strâmtă-n șale și ~ă-n poale Se spune despre o situație care dezamăgește. 34 a (Fig) De mari proporții. 35 a (Fig) Abundent. 36 a (Fig) Amplu. 37 a (D. grupuri de oameni; îoc redus, restrâns) Numeros. 38 a (Fig; d. sentimente, manifestări etc.) Intens. 39 a (Fig; d. mișcări) Desfășurat în toată amploarea. 40 a (Pex) Măreț. 41 av (Îlav) Pe ~ Detaliat. 42 sn Lărgime. 43-44 av (Îlav; îlpp) De-a (sau în) ~(ul)... De-a curmeziș(ul). 45 av (Îlav) În ~ și-n lat În toate direcțiile Si: pretutindeni. 46 sn Parte a unui loc, cea mai îndepărtată de vorbitor. 47 sn (Pex) Parte a unei ape, depărtată de mal. 48 sn Loc deschis, de mari dimensiuni. 49 sn (Pop; îe) A ieși (sau a scoate pe cineva) la (sau în) ~ A scăpa (pe cineva) dintr-o situație dificilă. 50 sn (Îs) ~ul văii Locul unde se formează o vale între doi munți. 51 sn Spațiu liber, în care te poți mișca nestingherit. 52 sn (Îe) A lua ~ul A fugi. 53 sn (Îe) În (sau la) ~ul meu, tău, său etc. În deplină siguranță sau libertate Si: nestingherit. 54 sn (Pop; îe) A fi la ~ul tău și la strâmtul altuia A-și lua libertăți excesive, în detrimentul altcuiva. 55 sn (Îvr) Dărnicie. 56 sn Bunăstare. 57 sf Rețea de pescuit cu ochiuri mari. 58 sf (Reg) Femeie depravată. 59 sf Femeie deșteaptă, cu experiență de viață, care știe cum să se comporte. 60 sfa (Reg) Dans popular nedefinit mai îndeaproape. 61 sf Melodie după care se execută larga (60).

LARG1, larguri, s. n. 1. Loc deschis care se întinde departe, în toate direcțiile; întindere mare, spațiu nelimitat. Răsare o zi ca orice zi Pe largurile țării noastre, Cu frămîntări și bucurii, Cu zări ca lacurile-albastre. DEȘLIU, M. 20. ◊ Largul văii = loc unde o vale iese dintre doi munți. Largul văii gemea sub belșugul greu al sămănăturilor, ce se legănau în valuri verzi. HOGAȘ, DR. 241. ◊ Loc. adv. În lung și în larg v. lung.Loc. prep. În largul (unui loc) = pe toată suprafața unui loc întins. Vîntul se ogoiase și el, și acu trecea ca un plîns greu numai, în largul cîmpiilor și prin văzduhul umed. SADOVEANU, O. I 150. Cînd începu soarele a cumpăni dincolo de amiază, ieșirăm în largul plaiurilor acestui munte mai mărunt decît Goșmanul. HOGAȘ, M. N. 211. Ceru-i fără pată cît de slabă în tot largu-i de jur împrejur. CARAGIALE, O. I 368. ◊ Expr. A fi (sau a se simți) la (în) largul său = a fi (sau a se simți) în deplină libertate, nesupărat, nestingherit. Seara numai, seara Mă simt la largul meu. COȘBUC, P. I 61. Văzîndu-se Pepelea acum la largul său, sări gardul din ogradă și se... duse. SBIERA, P. 21. Dragă primăvară, De-ai veni cînd aș vrea eu... Să fiu iar la largul meu. ALECSANDRI, P. A. 56. 2. (În legătură cu marea) Loc depărtat de țărm. Toată lumea de pe cheu își îndrepta ochii spre larg. BART, E. 116. De fiori încremenește Largul apelor adînci. COȘBUC, P. I 12. ◊ Loc. adj. De larg (despre pescari) = care pescuiește în largul mării. Departe de tot se zăreau vreo patru-cinci lotci, tot din Danilofca, și dincolo de orizont erau de bună seamă altele: toți pescari de larg risipiți pe acel colț de mare. DUMITRIU, P. F. 4. ◊ Loc. adv. În larg = departe de țărm, pe apă. La nouă ore bricul Mircea va părăsi portul Sulina, ieșind în larg. BART, S. M. 13. ◊ Loc. prep. În largul mării = într-un loc depărtat de țărm. În largul mării corabia s-oprește Cînd vîntul nu mai suflă și pînza pe catart Atîrnă ne-nstrunată. MACEDONSKI, O. I 108.

LARG2, -Ă, largi, adj. 1. Care ocupă, care cuprinde o suprafață mare; întins, vast, mare. Și tot vorbind așa, ba una, ba alta, au ieșit afară din oraș... departe, în cîmp larg. VLAHUȚĂ, O. A. III 15. Din larg cuprins de multe zări. COȘBUC, P. I 55. Pleacă cu pași largi și apăsați. CARAGIALE, O. III 15. ◊ Vederi largi = concepție înaintată, lipsă de prejudecăți. ◊ Expr. (În legătură cu verbe de mișcare) În (sau, rar, la) lumea largă = în lumea mare, în toată lumea, în locuri depărtate, în străinătăți. Lăsînd... clădirea afumată Din care-n lumea largă pornisem altădată. MACEDONSKI, O. I 46. Unde-i vremea ceea, cînd eu cercam un vad Să ies la lumea largă. EMINESCU, O. I 92. (Adverbial) A-i fi cuiva larg = a-i fi cuiva îndemînă, a se simți bine, a avea libertatea de mișcare. În mijlocul codrului, Unde-i larg voinicului. ALECSANDRI, P. P. 98. 2. De dimensiuni mari, (în special) lat. Poarta era înaltă și largă. REBREANU, R. I 79. Pe larga-i frunte Încep să se arate încrețituri mărunte. MACEDONSKI, O. I 259. Am oprit... cățeii care aveau cap mai mare, bot mai larg. ODOBESCU, S. III 42. ◊ Fig. Nuvela e prea scurtă... Cadrul e destul de larg pentru o nuvelă mai mare. GHEREA, ST. CR. II 144. Ce vijelie se abătuse peste mintea asta așa de largă și bine înzestrată. VLAHUȚĂ, O. A. 470. Fondul literaturii adevărate nu e de loc egoismul, ci altruismul cel mai larg și mai simpatic. IONESCU-RION, C. 105. ◊ Loc. adv. (În legătură cu verbele «a povesti», «a descrie» etc.) Pe larg = în mod amplu, cu o dezvoltare mare, amănunțit. A descrie pe larg o călătorie.Mai încolo vom vorbi pe larg despre chestia aceasta. GHEREA, ST. CR. II 62. ◊ (Despre gesturi, mișcări) Toată lumea îl saluta cu prietenie și la toată lumea răspundea cu un salut larg. SADOVEANU, P. S. 191. (Adverbial) Se urcă în trăsură... salutînd o dată larg cu pălăria. SADOVEANU, P. S. 178. ♦ (Adverbial, pe lîngă verbe ca «a suna», «a răsuna») Puternic, auzindu-se pînă departe. Clopotele răsunau larg, cuprinzînd sub larma lor satul. CAMILAR, N. II 10. Larg sună lirele Eladei, Plîng sclavi în lanțuri. TOMA, C. V. 36. 3. (Despre recipiente sau cavități) Cu dimensiunea transversală mare, p. ext. în care încape mult, cuprinzător, încăpător, spațios. Răsăriră cei patru copii... ținînd în mîinile întinse castroanele largi de tablă. SAHIA, N. 37. Căruța mea e largă; poate să încapă într-însa cît de mult. CREANGĂ, P. 113. Mii de glasuri slabe încep sub bolta largă Un cînt frumos și dulce. EMINESCU, O. I 94. ◊ Expr. Mînă largă, se spune despre cei darnici, generoși. Om cu casa deschisă și cu largă mînă. ISPIRESCU, U. 17. [Romînul] are mîna largă, deși el este sărac. ALECSANDRI, T. II 150. 4. (Despre veșminte) De o croială bogată, făcut cu stofă multă, care permite mișcarea liberă a corpului. Dar n-aș vrea nici stofe cu fir Și cu mărgăritar, Nici largi caftane de vizir. ALECSANDRI, P. I 148. ◊ Expr. (Rar) A da (ceva) cu mîneci largi = a da bucuros, cu plăcere, cu voie bună. Părinții fetei... au de bucurie că le-a picat un om așa de bun și o dau cu mîneci largi. CREANGĂ, P. 168.

LARG2 ~uri n. 1) Suprafață mare; lărgime. ◊ În ~ în mare; departe de țărm. 2) Loc deschis care se întinde departe în toate direcțiile. ◊ A fi (sau a se simți) în ~ul său a fi (sau a se simți) în deplină libertate, nestingherit. /<lat. largus

LARG1 ~gă (~gi) 1) Care se întinde pe o suprafață mare; care are limite extinse; vast; întins. ◊ În lumea ~gă pe diferite meleaguri; în depărtări. 2) Care permite să încapă mult; încăpător; spațios. Vas ~. Cameră ~gă.A descrie (sau a povesti) pe ~ a descrie sau a povesti cu lux de amănunte; amănunțit. Mână ~gă darnic; generos. Vederi ~gi cunoștințe profunde și receptive față de nou, față de progres. /<lat. largus

larg a. 1. de mare întindere: drum larg; 2. fig. puțin scrupulos: conștiință largă; 3. generos: mână largă. [Lat. LARGUS]. ║ adv. (pe), cu de-amănuntul. ║ n. 1. lărgime: are trei metri în larg; 2. loc spațios: în largul curții; fig. a se simți la largul său; 3. partea mării depărtată de țărm: a lua largul (și cu sensul de «a fugi» cf. alergà).

larg, -ă adj. (lat. largus, it. sp. pg. largo, pv. larc, fr. large, cat. llarg). Încăpător în lățime: stradă largă (maĭ bine lată): galerie, haĭnă largă. Fig. Generos. Liberal, darnic: om larg, mînă largă. Mare, considerabil: concesiunĭ largĭ. Gură largă (Iron.), care vorbește prea mult (și nu păstrează secretu). Conștiință largă, fără scrupul. Vederĭ largĭ, ideĭ marĭ, cugetărĭ adîncĭ. S. n. fără pl. Lărgime: doĭ metri în larg. În largu măriĭ saŭ oceanuluĭ, la adînc, departe de mal. A ĭeși la larg, a ĭeși în largu măriĭ. A fi (saŭ a te simți) la largu tăŭ, a fi (saŭ a te simți) bine, neîmpedecat de nimica, liber: pe munte se simte vulturu la largu luĭ. Pe larg, largamente, în detaliŭ, cu de amănuntu: a spune pe larg.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

larg1 adj. m., f. lárgă; pl. m. și f. largi

larg adj. m., f. lárgă; pl. m. și f. largi


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

LARG adj. v. culant, darnic, generos, mărinimos.

LARG s. v. lărgime, lățime.

LARG adj. 1. v. întins. 2. v. spațios. 3. amplu, întins, mare. (Știrea ocupa un spațiu ~ în ziar.) 4. întins, spațios, vast. (Bulevarde ~.) 5. întins, lăbărțat, lărgit, lățit. (Un pulover ~.) 6. lat, mare. (Pălărie cu boruri ~.) 7. liber, (înv. și pop.) slobod. (O legătură prea ~.) 8. v. amplu.

larg adj. v. CULANT. DARNIC. GENEROS. MĂRINIMOS.

LARG adj. 1. cuprinzător, întins, mare, vast, (înv. și reg.) mereu, (înv.) desfătat. (Un spațiu ~.) 2. cuprinzător, încăpător, mare, spațios. (O cameră ~.) 3. amplu, întins, mare. (Știrea ocupa un spațiu ~ în ziar.) 4. întins, spațios, vast. (Bulevarde ~.) 5. întins, lărgit, lățit. (Un pulover ~.) 6. lat, mare. (Pălărie cu boruri ~.) 7. liber, (înv. și pop.) slobod. (O legătură ~.) 8. amplu, bogat, cuprinzător. (O perspectivă ~.)

Larg ≠ îngust, strâmt, strâns, restrâns


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

larg (lárgă), adj.1. Lat.2. Spațios, extins. – 3. Liber, vast, comod, încăpător. – 4. Amplu, maiestuos. – 5. Liberal, generos. – 6. (Adv.) În mod amplu, cu lărgime, comod. – 7. (S. n.) Lărgime, lățime. – 8. (S. n.) Loc deschis, spațiu, distanță. – 9. (S. n.) Spațiu liber, libertate, latitudine. – 10. (S. n.) Întinsul mării. – Mr., megl. largu, istr. lǫrg. Lat. largus (Pușcariu 943; Candrea-Dens., 950; REW 4912; DAR), cf. it., sp., port. largo, prov. larc, cat. llarg, fr. large, alb. largë (Philippide, II, 645). Sensurile 4, 5 și 10 sînt împrumuturi literare din fr. large. Der. lărgime, s. f. (lățime, amploare; spațiu liber, latitudine, libertate); lărgămînt, s. n. (înv., lărgime, amplitudine); larghețe, s. f. (liberalitate, generozitate), din it. larghezza; lărgi, vb. (a mări; a extinde, a dilata), cf. mr. lărgescu, istr. lărjesc (după Pușcariu 943 și Candrea-Dens., 951, dintr-un lat. *largῑre, În loc de largῑri); lărgitor, adj. (măritor); lărgitoare, s. f. (măritor pentru mănuși sau încălțăminte); prelarg, s. n. (extensiune, lărgime), cuvînt creat de Odobescu, drept paralelă la prelung. Cf. alerga.

arată toate definițiile

Intrare: largu
largu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: larg (adj.)
larg1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A76)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • larg
  • largul
  • largu‑
  • largă
  • larga
plural
  • largi
  • largii
  • largi
  • largile
genitiv-dativ singular
  • larg
  • largului
  • largi
  • largii
plural
  • largi
  • largilor
  • largi
  • largilor
vocativ singular
plural
Intrare: larg (s.n.)
larg2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • larg
  • largul
  • largu‑
plural
  • larguri
  • largurile
genitiv-dativ singular
  • larg
  • largului
plural
  • larguri
  • largurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

larg (adj.)

  • 1. Care ocupă o suprafață mare, care este extins în toate direcțiile.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: mare (adj.) vast întins (adj.) diminutive: lărguț 3 exemple
    exemple
    • Și tot vorbind așa, ba una, ba alta, au ieșit afară din oraș... departe, în cîmp larg. VLAHUȚĂ, O. A. III 15.
      surse: DLRLC
    • Din larg cuprins de multe zări. COȘBUC, P. I 55.
      surse: DLRLC
    • Pleacă cu pași largi și apăsați. CARAGIALE, O. III 15.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie În lumea largă = în locuri depărtate.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: departe 2 exemple
      exemple
      • Lăsînd... clădirea afumată Din care-n lumea largă pornisem altădată. MACEDONSKI, O. I 46.
        surse: DLRLC
      • Unde-i vremea ceea, cînd eu cercam un vad Să ies la lumea largă. EMINESCU, O. I 92.
        surse: DLRLC
    • 1.2. expresie În lumea largă = pretutindeni
      surse: DEX '09 DEX '98
    • 1.3. expresie (și) adverbial A-i fi cuiva larg = a-i fi cuiva îndemână, a se simți bine, a avea libertatea de mișcare.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • În mijlocul codrului, Unde-i larg voinicului. ALECSANDRI, P. P. 98.
        surse: DLRLC
  • 2. De dimensiuni mari.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: lat (adj.) 6 exemple
    exemple
    • Poarta era înaltă și largă. REBREANU, R. I 79.
      surse: DLRLC
    • Pe larga-i frunte Încep să se arate încrețituri mărunte. MACEDONSKI, O. I 259.
      surse: DLRLC
    • Am oprit... cățeii care aveau cap mai mare, bot mai larg. ODOBESCU, S. III 42.
      surse: DLRLC
    • figurat Nuvela e prea scurtă... Cadrul e destul de larg pentru o nuvelă mai mare. GHEREA, ST. CR. II 144.
      surse: DLRLC
    • figurat Ce vijelie se abătuse peste mintea asta așa de largă și bine înzestrată. VLAHUȚĂ, O. A. 470.
      surse: DLRLC
    • figurat Fondul literaturii adevărate nu e de loc egoismul, ci altruismul cel mai larg și mai simpatic. IONESCU-RION, C. 105.
      surse: DLRLC
    • 2.1. locuțiune adverbială Pe larg = în mod amplu, amănunțit.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • A descrie pe larg o călătorie.
        surse: DLRLC
      • Mai încolo vom vorbi pe larg despre chestia aceasta. GHEREA, ST. CR. II 62.
        surse: DLRLC
    • 2.2. (Despre recipiente sau cavități) Cu dimensiunea transversală mare.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Răsăriră cei patru copii... ținînd în mîinile întinse castroanele largi de tablă. SAHIA, N. 37.
        surse: DLRLC
      • Mii de glasuri slabe încep sub bolta largă Un cînt frumos și dulce. EMINESCU, O. I 94.
        surse: DLRLC
      • exemple
        • Căruța mea e largă; poate să încapă într-însa cît de mult. CREANGĂ, P. 113.
          surse: DLRLC
      • 2.2.2. expresie Mână largă, se zice despre un om generos sau cheltuitor.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
        exemple
        • Om cu casa deschisă și cu largă mînă. ISPIRESCU, U. 17.
          surse: DLRLC
        • [Românul] are mîna largă, deși el este sărac. ALECSANDRI, T. II 150.
          surse: DLRLC
    • 2.3. (Despre veșminte) De o croială bogată, care permite mișcarea liberă a corpului; care este prea mare față de dimensiunile unei persoane.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Dar n-aș vrea nici stofe cu fir Și cu mărgăritar, Nici largi caftane de vizir. ALECSANDRI, P. I 148.
        surse: DLRLC
      • 2.3.1. expresie A da (ceva) cu mâneci largi = a da bucuros, cu voie bună; a fi darnic.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
        exemple
        • Părinții fetei... au de bucurie că le-a picat un om așa de bun și o dau cu mîneci largi. CREANGĂ, P. 168.
          surse: DLRLC
    • 2.4. (Despre gesturi, mișcări etc.) Desfășurat în toată amploarea.
      surse: DEX '09 DEX '98 2 exemple
      exemple
      • Toată lumea îl saluta cu prietenie și la toată lumea răspundea cu un salut larg. SADOVEANU, P. S. 191.
        surse: DLRLC
      • (și) adverbial Se urcă în trăsură... salutînd o dată larg cu pălăria. SADOVEANU, P. S. 178.
        surse: DLRLC
    • 2.5. figurat Care nu este meschin, care este liber, generos, înaintat.
      surse: DEX '09 DEX '98 un exemplu
      exemple
      • Vederi largi.
        surse: DEX '09 DEX '98
      • 2.5.1. Vederi largi = concepție înaintată, lipsă de prejudecăți.
        surse: DLRLC
    • 2.6. (și) adverbial (Pe lângă verbe ca «a suna», «a răsuna») Auzindu-se până departe.
      surse: DLRLC sinonime: puternic 2 exemple
      exemple
      • Clopotele răsunau larg, cuprinzînd sub larma lor satul. CAMILAR, N. II 10.
        surse: DLRLC
      • Larg sună lirele Eladei, Plîng sclavi în lanțuri. TOMA, C. V. 36.
        surse: DLRLC

etimologie:

larg (s.n.)

  • 1. articulat (Urmat de determinări în genitiv care indică o suprafață) Întreaga suprafață (a unui loc); partea mai largă (a unui loc).
    surse: DEX '09 DEX '98
    • 1.1. Loc pe mare depărtat de țărm.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Toată lumea de pe cheu își îndrepta ochii spre larg. BART, E. 116.
        surse: DLRLC
      • De fiori încremenește Largul apelor adînci. COȘBUC, P. I 12.
        surse: DLRLC
      • 1.1.1. locuțiune adjectivală De larg (despre pescari) = care pescuiește în largul mării.
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • Departe de tot se zăreau vreo patru-cinci lotci, tot din Danilofca, și dincolo de orizont erau de bună seamă altele: toți pescari de larg risipiți pe acel colț de mare. DUMITRIU, P. F. 4.
          surse: DLRLC
      • 1.1.2. locuțiune adverbială În larg = departe de țărm, pe apă.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
        exemple
        • La nouă ore bricul Mircea va părăsi portul Sulina, ieșind în larg. BART, S. M. 13.
          surse: DLRLC
      • 1.1.3. locuțiune prepozițională În largul mării = într-un loc depărtat de țărm.
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • În largul mării corabia s-oprește Cînd vîntul nu mai suflă și pînza pe catart Atîrnă ne-nstrunată. MACEDONSKI, O. I 108.
          surse: DLRLC
  • 2. Loc deschis care se întinde departe în toate direcțiile; întindere mare, spațiu vast.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: lărgime lățime un exemplu
    exemple
    • Răsare o zi ca orice zi Pe largurile țării noastre, Cu frămîntări și bucurii, Cu zări ca lacurile-albastre. DEȘLIU, M. 20.
      surse: DLRLC
    • 2.1. Largul văii = loc unde o vale iese dintre doi munți.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Largul văii gemea sub belșugul greu al sămănăturilor, ce se legănau în valuri verzi. HOGAȘ, DR. 241.
        surse: DLRLC
    • 2.2. locuțiune adverbială În lung și în larg.
      surse: DLRLC
    • 2.3. locuțiune prepozițională În largul (unui loc) = pe toată suprafața unui loc întins.
      surse: DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Vîntul se ogoiase și el, și acu trecea ca un plîns greu numai, în largul cîmpiilor și prin văzduhul umed. SADOVEANU, O. I 150.
        surse: DLRLC
      • Cînd începu soarele a cumpăni dincolo de amiază, ieșirăm în largul plaiurilor acestui munte mai mărunt decît Goșmanul. HOGAȘ, M. N. 211.
        surse: DLRLC
      • Ceru-i fără pată cît de slabă în tot largu-i de jur împrejur. CARAGIALE, O. I 368.
        surse: DLRLC
    • 2.4. expresie A fi (sau a se simți) la (sau în) largul său = a fi (sau a se simți) în deplină libertate, nestingherit.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Seara numai, seara Mă simt la largul meu. COȘBUC, P. I 61.
        surse: DLRLC
      • Văzîndu-se Pepelea acum la largul său, sări gardul din ogradă și se... duse. SBIERA, P. 21.
        surse: DLRLC
      • Dragă primăvară, De-ai veni cînd aș vrea eu... Să fiu iar la largul meu. ALECSANDRI, P. A. 56.
        surse: DLRLC

etimologie: