2 intrări

30 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LARG, -Ă, (I) largi, adj. (II) larguri, s. n. I. Adj. 1. Care ocupă o suprafață mare, care este extins în toate direcțiile; întins, vast. ◊ Expr. În lumea largă = a) în locuri depărtate, departe; b) pretutindeni. 2. De dimensiuni mari; lat. ◊ Loc. adv. Pe larg = în mod amplu, amănunțit. ♦ (Despre recipiente sau cavități) Cu dimensiunea transversală mare; p. ext. cuprinzător, încăpător. ◊ Expr. Mână largă, se zice despre un om generos sau cheltuitor. ♦ (Despre veșminte) De o croială bogată, care permite mișcarea liberă a corpului; care este prea mare față de dimensiunile unei persoane. ◊ Expr. A da (ceva) cu mâneci largi = a da bucuros, cu voie bună; a fi darnic. ♦ (Despre gesturi, mișcări etc.) Desfășurat în toată amploarea. ♦ Fig. Care nu este meschin, care este liber, generos, înaintat. Vederi largi. II. S. n. 1. (Articulat; urmat de determinări în genitiv care indică o suprafață) Întreaga suprafață (a unui loc); partea mai largă (a unui loc). ♦ Loc pe mare depărtat de țărm. ◊ Loc. adv. În larg = departe de țărm, pe apă. 2. Loc deschis care se întinde departe în toate direcțiile; întindere mare, spațiu vast. ◊ Expr. A fi (sau a se simți) la (sau în) largul său = a fi (sau a se simți) în deplină libertate, nestingherit. – Lat. largus.

LARG, -Ă, (I) largi, adj. (II) larguri, s. n. I. Adj. 1. Care ocupă o suprafață mare, care este extins în toate direcțiile; întins, vast. ◊ Expr. În lumea largă = a) în locuri depărtate, departe; b) pretutindeni. 2. De dimensiuni mari; lat. ◊ Loc. adv. Pe larg = în mod amplu, amănunțit. ♦ (Despre recipiente sau cavități) Cu dimensiunea transversală mare; p. ext. cuprinzător, încăpător. ◊ Expr. Mână largă, se zice despre un om generos sau cheltuitor. ♦ (Despre veșminte) De o croială bogată, care permite mișcarea liberă a corpului; care este prea mare față de dimensiunile unei persoane. ◊ Expr. A da (ceva) cu mâneci largi = a da bucuros, cu voie bună; a fi darnic. ♦ (Despre gesturi, mișcări etc.) Desfășurat în toată amploarea. ♦ Fig. Care nu este meschin, care este liber, generos, înaintat. Vederi largi. II. S. n. 1. (Articulat; urmat de determinări în genitiv care indică o suprafață) Întreaga suprafață (a unui loc); partea mai largă (a unui loc). ♦ Loc pe mare depărtat de țărm. ◊ Loc. adv. În larg = departe de țărm, pe apă. 2. Loc deschis care se întinde departe în toate direcțiile; întindere mare, spațiu vast. ◊ Expr. A fi (sau a se simți) la (sau în) largul său = a fi (sau a se simți) în deplină libertate, nestingherit. – Lat. largus.

LĂRGÍ, lărgesc, vb. IV. Tranz. și refl. A (se) face (mai) larg; a da sau a căpăta lărgime; a (se) întinde. ♦ Tranz. Fig. A da amploare, a extinde. ♦ Refl. Fig. A se împrăștia, a se răspândi. – Din larg.

larg, ~ă [At: PSALT. 26 / Pl: (1-8, 15-40, 57-61) ~rgi, (42, 46-56) ~uri / E: ml largus] 1 a (D. terenuri, teritorii, așezări omenești etc.) Care se întinde pe o suprafață mare Si: extins, întins. 2 a (D. terenuri, teritorii, așezări omenești etc.) Pe a cărui suprafață pot exista multe obiecte, oameni etc. Si: cuprinzător. 3 a (Îlav) În (sau înv, preste) lumea ~ă Pretutindeni. 4 a (Îal; îcn) Nicăieri. 5 a (Îe) A pleca (sau a ieși, a porni, a se duce etc.) în lumea ~ă A pleca departe, într-un loc necunoscut. 6 a (Îe) A umbla (sau a rătăci) în lumea ~ă A călători mult în locuri diferite Si: a colinda. 7 a (Îe) Du-te în lumea (sau, reg, țara) ~ă Se spune pentru a arăta cuiva că e liber să plece unde dorește. 8 a (D. acțiuni, mișcări) Care se desfășoară pe un spațiu întins. 9-10 av (Pop; îe) A-i fi (sau a-i face cuiva) ~ (A-i fi sau) a face să-i fie cuiva la îndemână. 11-12 av (Îae) (A se simți sau) a face pe cineva să se simtă bine. 13-14 av (Îae) (A avea sau) a face să aibă libertate de mișcare. 15 a De dimensiuni mari, în special lat. 16 a (Bis; îs) Calea (sau poarta) ~ă Drum spre iad. 17 a (D. părți ale corpului ființelor) Dezvoltat mult în lățime. 18 a (Pfm; îe) A avea mâna (sau mână) ~ă ori a fi ~ la mână (sau la buzunar) A fi darnic. 19 a (Pfm; îlav) Cu mână ~ă Cu generozitate. 20 a (Îal) Din belșug. 21 a (Reg; îe) A fi ~ în burtă A fi bolnav. 22 a (Îae; pbl) A îndura multe. 23 a (Reg; îlav) În gura ~ă Zgomotos. 24 a (Reg; îe) A face gură ~ă A-și exprima protestul vociferând. 25 a (D. orificii) Care are o deschidere mare. 26 a (D. încăperi, obiecte) Care are un volum apreciabil. 27 a (Pex) Încăpător. 28 a (D. recipiente, cavități etc.) Cu dimensiunea transversală mare. 29 a (D. obiecte de îmbrăcăminte sau încălțăminte) De o croială bogată, care permite mișcarea liberă a corpului. 30 a (D. obiecte de îmbrăcăminte sau încălțăminte) Care este prea mare față de dimensiunile unei persoane. 31 a (Îvp; îe) A da (ceva) cu mâneci ~rgi A da ceva bucuros, cu plăcere. 32 a (Pop; îlav) Cu mâneci -rgi Cu nerăbdare. 33 a (Pop; îe) Strâmtă-n șale și ~ă-n poale Se spune despre o situație care dezamăgește. 34 a (Fig) De mari proporții. 35 a (Fig) Abundent. 36 a (Fig) Amplu. 37 a (D. grupuri de oameni; îoc redus, restrâns) Numeros. 38 a (Fig; d. sentimente, manifestări etc.) Intens. 39 a (Fig; d. mișcări) Desfășurat în toată amploarea. 40 a (Pex) Măreț. 41 av (Îlav) Pe ~ Detaliat. 42 sn Lărgime. 43-44 av (Îlav; îlpp) De-a (sau în) ~(ul)... De-a curmeziș(ul). 45 av (Îlav) În ~ și-n lat În toate direcțiile Si: pretutindeni. 46 sn Parte a unui loc, cea mai îndepărtată de vorbitor. 47 sn (Pex) Parte a unei ape, depărtată de mal. 48 sn Loc deschis, de mari dimensiuni. 49 sn (Pop; îe) A ieși (sau a scoate pe cineva) la (sau în) ~ A scăpa (pe cineva) dintr-o situație dificilă. 50 sn (Îs) ~ul văii Locul unde se formează o vale între doi munți. 51 sn Spațiu liber, în care te poți mișca nestingherit. 52 sn (Îe) A lua ~ul A fugi. 53 sn (Îe) În (sau la) ~ul meu, tău, său etc. În deplină siguranță sau libertate Si: nestingherit. 54 sn (Pop; îe) A fi la ~ul tău și la strâmtul altuia A-și lua libertăți excesive, în detrimentul altcuiva. 55 sn (Îvr) Dărnicie. 56 sn Bunăstare. 57 sf Rețea de pescuit cu ochiuri mari. 58 sf (Reg) Femeie depravată. 59 sf Femeie deșteaptă, cu experiență de viață, care știe cum să se comporte. 60 sfa (Reg) Dans popular nedefinit mai îndeaproape. 61 sf Melodie după care se execută larga (60).

lărgi [At: PSALT. HUR. 29v/13 / Pzi: ~gesc / E: larg] 1-2 vtr (Îoc a micșora) (A face sau) a deveni mai larg. 3-4 vtr A (se) deschide. 5-6 vtr (Înv; îe) A (se) ~ gura (sau buzele, rostul, ustna) asupra cuiva (sau spre cineva) A certa. 7 vt (Înv; îe) A-și ~ mâinile (mațele) A deveni foarte lacom. 8 vr (Înv) A se îngrășa. 9 vr (Fig; înv) A râvni la bunuri materiale. 10 vt (Fig; îvr) A menține vreme îndelungată. 11 vt (Fig) A dezvolta ca importanță, anvergură, complexitate, număr Si: a da amploare, a extinde. 12 vt (Fig) A face să-și extindă sfera de acțiune. 13 vt (Fig) A face să devină aplicabil la... 14 vi (Bis; înv; fig) A scoate pe cineva dintr-o situație dificilă. 15 vi (Îe) A-i ~ cuiva A-i face drum.

LĂRGÍ, lărgesc, vb. IV. Tranz. și refl. A (se) face (mai) larg; a da sau a căpăta lărgime; a (se) întinde. ♦ Fig. A da amploare, a extinde. ♦ Fig. A se împrăștia, a se răspândi. – Din larg.

LARG2, -Ă, largi, adj. 1. Care ocupă, care cuprinde o suprafață mare; întins, vast, mare. Și tot vorbind așa, ba una, ba alta, au ieșit afară din oraș... departe, în cîmp larg. VLAHUȚĂ, O. A. III 15. Din larg cuprins de multe zări. COȘBUC, P. I 55. Pleacă cu pași largi și apăsați. CARAGIALE, O. III 15. ◊ Vederi largi = concepție înaintată, lipsă de prejudecăți. ◊ Expr. (În legătură cu verbe de mișcare) În (sau, rar, la) lumea largă = în lumea mare, în toată lumea, în locuri depărtate, în străinătăți. Lăsînd... clădirea afumată Din care-n lumea largă pornisem altădată. MACEDONSKI, O. I 46. Unde-i vremea ceea, cînd eu cercam un vad Să ies la lumea largă. EMINESCU, O. I 92. (Adverbial) A-i fi cuiva larg = a-i fi cuiva îndemînă, a se simți bine, a avea libertatea de mișcare. În mijlocul codrului, Unde-i larg voinicului. ALECSANDRI, P. P. 98. 2. De dimensiuni mari, (în special) lat. Poarta era înaltă și largă. REBREANU, R. I 79. Pe larga-i frunte Încep să se arate încrețituri mărunte. MACEDONSKI, O. I 259. Am oprit... cățeii care aveau cap mai mare, bot mai larg. ODOBESCU, S. III 42. ◊ Fig. Nuvela e prea scurtă... Cadrul e destul de larg pentru o nuvelă mai mare. GHEREA, ST. CR. II 144. Ce vijelie se abătuse peste mintea asta așa de largă și bine înzestrată. VLAHUȚĂ, O. A. 470. Fondul literaturii adevărate nu e de loc egoismul, ci altruismul cel mai larg și mai simpatic. IONESCU-RION, C. 105. ◊ Loc. adv. (În legătură cu verbele «a povesti», «a descrie» etc.) Pe larg = în mod amplu, cu o dezvoltare mare, amănunțit. A descrie pe larg o călătorie.Mai încolo vom vorbi pe larg despre chestia aceasta. GHEREA, ST. CR. II 62. ◊ (Despre gesturi, mișcări) Toată lumea îl saluta cu prietenie și la toată lumea răspundea cu un salut larg. SADOVEANU, P. S. 191. (Adverbial) Se urcă în trăsură... salutînd o dată larg cu pălăria. SADOVEANU, P. S. 178. ♦ (Adverbial, pe lîngă verbe ca «a suna», «a răsuna») Puternic, auzindu-se pînă departe. Clopotele răsunau larg, cuprinzînd sub larma lor satul. CAMILAR, N. II 10. Larg sună lirele Eladei, Plîng sclavi în lanțuri. TOMA, C. V. 36. 3. (Despre recipiente sau cavități) Cu dimensiunea transversală mare, p. ext. în care încape mult, cuprinzător, încăpător, spațios. Răsăriră cei patru copii... ținînd în mîinile întinse castroanele largi de tablă. SAHIA, N. 37. Căruța mea e largă; poate să încapă într-însa cît de mult. CREANGĂ, P. 113. Mii de glasuri slabe încep sub bolta largă Un cînt frumos și dulce. EMINESCU, O. I 94. ◊ Expr. Mînă largă, se spune despre cei darnici, generoși. Om cu casa deschisă și cu largă mînă. ISPIRESCU, U. 17. [Romînul] are mîna largă, deși el este sărac. ALECSANDRI, T. II 150. 4. (Despre veșminte) De o croială bogată, făcut cu stofă multă, care permite mișcarea liberă a corpului. Dar n-aș vrea nici stofe cu fir Și cu mărgăritar, Nici largi caftane de vizir. ALECSANDRI, P. I 148. ◊ Expr. (Rar) A da (ceva) cu mîneci largi = a da bucuros, cu plăcere, cu voie bună. Părinții fetei... au de bucurie că le-a picat un om așa de bun și o dau cu mîneci largi. CREANGĂ, P. 168.

LĂRGÍ, lărgesc, vb. IV. Tranz. A face (mai) larg, a da lărgime. A lărgi o rochie.Coborau dealul tăcuți, își lărgeau pasul, să nu-i prindă întunericul. CAMILAR, TEM. 201. Să lărgiți casa, Să întindeți measa. TEODORESCU, P. P. 175. ◊ Refl. Strada nu mai era aceeași. Se lărgise enorm. SAHIA, N. 107. ♦ A da amploare, a extinde. Se va organiza și lărgi vînzarea către țăranii muncitori a animalelor și păsărilor de rasă. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2859. ♦ Refl. A se întinde pe o suprafață mare sau la o depărtare mare; a se răspîndi, a se împrăștia. Pe podețul din fața casei lui Geambașu, mulțimea se sugrumă și apoi se lărgi iar în curte. DUMITRIU, B. F. 71. ◊ (Poetic) Din cerdac se lărgeau zări line, sub cerul curat. SADOVEANU, F. J. 395.

LARG1 ~gă (~gi) 1) Care se întinde pe o suprafață mare; care are limite extinse; vast; întins. ◊ În lumea ~gă pe diferite meleaguri; în depărtări. 2) Care permite să încapă mult; încăpător; spațios. Vas ~. Cameră ~gă.A descrie (sau a povesti) pe ~ a descrie sau a povesti cu lux de amănunte; amănunțit. Mână ~gă darnic; generos. Vederi ~gi cunoștințe profunde și receptive față de nou, față de progres. /<lat. largus

A LĂRGÍ ~ésc tranz. 1) A face să se lărgească. 2) fig. A face să capete amploare; a extinde. ~ comerțul.A-și ~ orizontul a-și aprofunda cunoștințele. /Din larg

A SE LĂRGÍ pers. 3 se ~éște intranz. 1) A deveni (mai) larg; a crește în lărgime. 2) fig. A se răspândi pe un spațiu (mai) mare; a se împrăștia. /Din larg

larg a. 1. de mare întindere: drum larg; 2. fig. puțin scrupulos: conștiință largă; 3. generos: mână largă. [Lat. LARGUS]. ║ adv. (pe), cu de-amănuntul. ║ n. 1. lărgime: are trei metri în larg; 2. loc spațios: în largul curții; fig. a se simți la largul său; 3. partea mării depărtată de țărm: a lua largul (și cu sensul de «a fugi» cf. alergà).

lărgì v. a face larg, a întinde [Lat. LARGIRE].

larg, -ă adj. (lat. largus, it. sp. pg. largo, pv. larc, fr. large, cat. llarg). Încăpător în lățime: stradă largă (maĭ bine lată): galerie, haĭnă largă. Fig. Generos. Liberal, darnic: om larg, mînă largă. Mare, considerabil: concesiunĭ largĭ. Gură largă (Iron.), care vorbește prea mult (și nu păstrează secretu). Conștiință largă, fără scrupul. Vederĭ largĭ, ideĭ marĭ, cugetărĭ adîncĭ. S. n. fără pl. Lărgime: doĭ metri în larg. În largu măriĭ saŭ oceanuluĭ, la adînc, departe de mal. A ĭeși la larg, a ĭeși în largu măriĭ. A fi (saŭ a te simți) la largu tăŭ, a fi (saŭ a te simți) bine, neîmpedecat de nimica, liber: pe munte se simte vulturu la largu luĭ. Pe larg, largamente, în detaliŭ, cu de amănuntu: a spune pe larg.

lărgésc v. tr. (d. larg. V. refl. Devin larg: ghetele s’aŭ lărgit. Fig. Iron. Fac gură, vociferez, mă cert.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

larg1 adj. m., f. lárgă; pl. m. și f. largi

lărgí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. lărgésc, imperf. 3 sg. lărgeá; conj. prez. 3 să lărgeáscă

larg adj. m., f. lárgă; pl. m. și f. largi

lărgí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. lărgésc, imperf. 3 sg. lărgeá; conj. prez. 3 sg. și pl. lărgeáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

LARG adj. 1. v. întins. 2. v. spațios. 3. amplu, întins, mare. (Știrea ocupa un spațiu ~ în ziar.) 4. întins, spațios, vast. (Bulevarde ~.) 5. întins, lăbărțat, lărgit, lățit. (Un pulover ~.) 6. lat, mare. (Pălărie cu boruri ~.) 7. liber, (înv. și pop.) slobod. (O legătură prea ~.) 8. v. amplu.

LARG adj. v. culant, darnic, generos, mărinimos.

arată toate definițiile

Intrare: larg (adj.)
larg1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A76)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • larg
  • largul
  • largu‑
  • largă
  • larga
plural
  • largi
  • largii
  • largi
  • largile
genitiv-dativ singular
  • larg
  • largului
  • largi
  • largii
plural
  • largi
  • largilor
  • largi
  • largilor
vocativ singular
plural
Intrare: lărgi
verb (VT407)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • lărgi
  • lărgire
  • lărgit
  • lărgitu‑
  • lărgind
  • lărgindu‑
singular plural
  • lărgește
  • lărgiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • lărgesc
(să)
  • lărgesc
  • lărgeam
  • lărgii
  • lărgisem
a II-a (tu)
  • lărgești
(să)
  • lărgești
  • lărgeai
  • lărgiși
  • lărgiseși
a III-a (el, ea)
  • lărgește
(să)
  • lărgească
  • lărgea
  • lărgi
  • lărgise
plural I (noi)
  • lărgim
(să)
  • lărgim
  • lărgeam
  • lărgirăm
  • lărgiserăm
  • lărgisem
a II-a (voi)
  • lărgiți
(să)
  • lărgiți
  • lărgeați
  • lărgirăți
  • lărgiserăți
  • lărgiseți
a III-a (ei, ele)
  • lărgesc
(să)
  • lărgească
  • lărgeau
  • lărgi
  • lărgiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

larg (adj.)

  • 1. Care ocupă o suprafață mare, care este extins în toate direcțiile.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: mare (adj.) vast întins (adj.) diminutive: lărguț 3 exemple
    exemple
    • Și tot vorbind așa, ba una, ba alta, au ieșit afară din oraș... departe, în cîmp larg. VLAHUȚĂ, O. A. III 15.
      surse: DLRLC
    • Din larg cuprins de multe zări. COȘBUC, P. I 55.
      surse: DLRLC
    • Pleacă cu pași largi și apăsați. CARAGIALE, O. III 15.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie În lumea largă = în locuri depărtate.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: departe 2 exemple
      exemple
      • Lăsînd... clădirea afumată Din care-n lumea largă pornisem altădată. MACEDONSKI, O. I 46.
        surse: DLRLC
      • Unde-i vremea ceea, cînd eu cercam un vad Să ies la lumea largă. EMINESCU, O. I 92.
        surse: DLRLC
    • 1.2. expresie În lumea largă = pretutindeni
      surse: DEX '09 DEX '98
    • 1.3. expresie (și) adverbial A-i fi cuiva larg = a-i fi cuiva îndemână, a se simți bine, a avea libertatea de mișcare.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • În mijlocul codrului, Unde-i larg voinicului. ALECSANDRI, P. P. 98.
        surse: DLRLC
  • 2. De dimensiuni mari.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: lat (adj.) 6 exemple
    exemple
    • Poarta era înaltă și largă. REBREANU, R. I 79.
      surse: DLRLC
    • Pe larga-i frunte Încep să se arate încrețituri mărunte. MACEDONSKI, O. I 259.
      surse: DLRLC
    • Am oprit... cățeii care aveau cap mai mare, bot mai larg. ODOBESCU, S. III 42.
      surse: DLRLC
    • figurat Nuvela e prea scurtă... Cadrul e destul de larg pentru o nuvelă mai mare. GHEREA, ST. CR. II 144.
      surse: DLRLC
    • figurat Ce vijelie se abătuse peste mintea asta așa de largă și bine înzestrată. VLAHUȚĂ, O. A. 470.
      surse: DLRLC
    • figurat Fondul literaturii adevărate nu e de loc egoismul, ci altruismul cel mai larg și mai simpatic. IONESCU-RION, C. 105.
      surse: DLRLC
    • 2.1. locuțiune adverbială Pe larg = în mod amplu, amănunțit.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • A descrie pe larg o călătorie.
        surse: DLRLC
      • Mai încolo vom vorbi pe larg despre chestia aceasta. GHEREA, ST. CR. II 62.
        surse: DLRLC
    • 2.2. (Despre recipiente sau cavități) Cu dimensiunea transversală mare.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Răsăriră cei patru copii... ținînd în mîinile întinse castroanele largi de tablă. SAHIA, N. 37.
        surse: DLRLC
      • Mii de glasuri slabe încep sub bolta largă Un cînt frumos și dulce. EMINESCU, O. I 94.
        surse: DLRLC
      • exemple
        • Căruța mea e largă; poate să încapă într-însa cît de mult. CREANGĂ, P. 113.
          surse: DLRLC
      • 2.2.2. expresie Mână largă, se zice despre un om generos sau cheltuitor.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
        exemple
        • Om cu casa deschisă și cu largă mînă. ISPIRESCU, U. 17.
          surse: DLRLC
        • [Românul] are mîna largă, deși el este sărac. ALECSANDRI, T. II 150.
          surse: DLRLC
    • 2.3. (Despre veșminte) De o croială bogată, care permite mișcarea liberă a corpului; care este prea mare față de dimensiunile unei persoane.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Dar n-aș vrea nici stofe cu fir Și cu mărgăritar, Nici largi caftane de vizir. ALECSANDRI, P. I 148.
        surse: DLRLC
      • 2.3.1. expresie A da (ceva) cu mâneci largi = a da bucuros, cu voie bună; a fi darnic.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
        exemple
        • Părinții fetei... au de bucurie că le-a picat un om așa de bun și o dau cu mîneci largi. CREANGĂ, P. 168.
          surse: DLRLC
    • 2.4. (Despre gesturi, mișcări etc.) Desfășurat în toată amploarea.
      surse: DEX '09 DEX '98 2 exemple
      exemple
      • Toată lumea îl saluta cu prietenie și la toată lumea răspundea cu un salut larg. SADOVEANU, P. S. 191.
        surse: DLRLC
      • (și) adverbial Se urcă în trăsură... salutînd o dată larg cu pălăria. SADOVEANU, P. S. 178.
        surse: DLRLC
    • 2.5. figurat Care nu este meschin, care este liber, generos, înaintat.
      surse: DEX '09 DEX '98 un exemplu
      exemple
      • Vederi largi.
        surse: DEX '09 DEX '98
      • 2.5.1. Vederi largi = concepție înaintată, lipsă de prejudecăți.
        surse: DLRLC
    • 2.6. (și) adverbial (Pe lângă verbe ca «a suna», «a răsuna») Auzindu-se până departe.
      surse: DLRLC sinonime: puternic 2 exemple
      exemple
      • Clopotele răsunau larg, cuprinzînd sub larma lor satul. CAMILAR, N. II 10.
        surse: DLRLC
      • Larg sună lirele Eladei, Plîng sclavi în lanțuri. TOMA, C. V. 36.
        surse: DLRLC

etimologie:

lărgi

  • 1. A (se) face (mai) larg; a da sau a căpăta lărgime; a (se) întinde.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: întinde antonime: strâmta îngusta 4 exemple
    exemple
    • A lărgi o rochie.
      surse: DLRLC
    • Coborau dealul tăcuți, își lărgeau pasul, să nu-i prindă întunericul. CAMILAR, TEM. 201.
      surse: DLRLC
    • Să lărgiți casa, Să întindeți measa. TEODORESCU, P. P. 175.
      surse: DLRLC
    • Strada nu mai era aceeași. Se lărgise enorm. SAHIA, N. 107.
      surse: DLRLC
    • 1.1. tranzitiv figurat A da amploare.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: extinde un exemplu
      exemple
      • Se va organiza și lărgi vînzarea către țăranii muncitori a animalelor și păsărilor de rasă. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2859.
        surse: DLRLC
    • 1.2. reflexiv figurat A se împrăștia, a se răspândi.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: răspândi împrăștia 2 exemple
      exemple
      • Pe podețul din fața casei lui Geambașu, mulțimea se sugrumă și apoi se lărgi iar în curte. DUMITRIU, B. F. 71.
        surse: DLRLC
      • poetic Din cerdac se lărgeau zări line, sub cerul curat. SADOVEANU, F. J. 395.
        surse: DLRLC

etimologie:

  • larg
    surse: DEX '98 DEX '09