LABRADOR² s. n. Mineral din grupul feldspaților, cu reflexe albăstrui și verzui, folosit ca piatră semiprețioasă. – Din fr. labrador.

LABRADOR¹, labradori, s. m. Rasă de câini prepelicari, de talie mare, neagră sau roșcată, folosit la vânătoare sau ca însoțitor al persoanelor cu handicap. – Din engl., fr. labrador.

labrador² sm [At: DN³ / Pl: ~i / E: sp labrador] (Liv) Plugar spaniol.

labrador¹ sns [At: LTR² / E: fr labrador] Mineral din grupul feldspaților, cu reflexe albăstrui și verzi, folosit ca piatră semiprețioasă.

labrador³ sm [At: MDA ms / Pl: ~i / E: eg labrador] (Șîs câine de ~) Rasă de câine originară din Terra Nova, adusă în Anglia de pescarii din Labrador, de talie mijlocie, monocolor alb sau negru, folosit la vânătoare pentru aport sau ca însoțitor al persoanelor cu handicap.

LABRADOR s. n. Mineral din grupul feldspaților, cu reflexe albăstrui și verzui, folosit ca piatră semiprețioasă. – Din fr. labrador.

LABRADOR s.m. (Liv.) Plugar (în Spania). [< sp. labrador].

LABRADOR s.n. Mineral din grupul feldspaților plagioclazi, folosit ca piatră semiprețioasă. [< fr. labrador].

LABRADOR³ s. m. plugar în Spania. (< sp. labrador)

LABRADOR¹ s. n. feldspat plagioclaz în unele roci, ca dioritul, piatră semiprețioasă. (< fr. labrador)

LABRADOR² s. m. 1. rasă de rațe de talie mică, cu penajul negru și carnea fină. 2. rasă de câini de vânătoare cu părul scurt, robuști, buni înotători. (< fr. labrador)

LABRADOR n. Mineral de culoare albăstruie sau verzuie folosit ca piatră semiprețioasă. /<fr. labrador

Labrador n. vastă peninsulă în America de N.: 42.000 loc. Posesiune engleză.

Labrador (peninsulă) (desp. La-bra-) s. propriu n.

labrador² (mineral) (desp. la-bra-) s. n.

labrador¹ (câine de rasă) (desp. la-bra-) s. m., pl. labradori

*Labrador (peninsulă) (La-bra-) s. propriu n.

labrador² (mineral) (la-bra-) s. n.

*labrador¹ (câine) s. m., pl. labradori

labrador s. n. (sil. -bra-), pl. labradori

LABRADOR 1. Peninsulă în NE Americii de Nord, în Canada, între G. Hudson (V), str. Hudson (NV), M. Labrador (N și NE) și G. Sf. Laurențiu (E); 1,6 mil. km². Țărmuri dantelate, cu mai multe golfuri (James, Ungava, Groswater ș.a.) și nenumărate insule mici. Relief predominant deluros, cu alt. medie de 200-800 m. Alt. max.: 1.652 m (vf. Caubvik din M-ții Torngat, în N). Numeroase lacuri (Melville, Smallwood Réservoir, Réservoir La Grande Deux, Réservoir La Grande Quatre, Réservoir Pimpuacan, Réservoir Gouin, Albanel ș.a.) și râuri scurte (Churchill, Koksaok, George, Kanairiktok, St.-Augustin, Aguanus ș.a.). Climă subpolară în N, cu vegetație de tundră, și temperată în S, cu păduri de conifere. Expl. de min. de fier, nichel, cupru și lemn. În pen. L. se află prov. Québec și cea mai mare parte a prov. Newfoundland. Orașe pr.: Québec, Harbour, Hopedale, Gagnon, Salluit, Chicoutimi, Nain, Cartwright, Inukjuak, Chisasibi. În jurul anului 1000, navigatorul normand (viking) Left Eriksson a atins țărmul de E al pen. L., în 1497, exploratorul John Cabot a descoperit-o, în 1500-1501 a fost vizitată de navigatorul portughez Gaspar Côrte-Real, iar în 1508 și 1534, Sebastian Cabot și, respectiv, Jacques Cartier i-au explorat țărmurile. 2. Curentul ~, curent rece în NV Oc. Atlantic, care se formează în M. Baffin, traversează str. Davis, se îndreaptă spre SE, pe lângă țărmul de N și NE al pen. L., depășește ins. Newfoundland și ajunge până la aproximativ 42° lat. N, unde se întâlnește cu Golfstromul. Viteza: 1-2 km/h. Temp. apei: între -1°C și +5°C iarna și între 2°C și 10°C vara. Salinitate: 31-34‰. Transportă aisberguri. 3. Marea ~, mare în NV Oc. Atlantic, între pen. L., ins. Țara lui Baffin și ins. Groelanda; 1,07 mil. km². Ad. max.: 4.316 m. Temp. apei între 2 și 3,5°C. Salinitatea 35‰. Pescuit.

LABRADOR, Luiz Enrique (1902-1992), scriitor cubanez. Influențat de suprarealism. Povestiri și romane pline de umor, caracterizate printr-o structură bizară, fantezie debordantă și sensibilitate deosebită („Labirintul din mine însumi”, „Carnea himerei”, „Sânge flămând”). Povești în dialect („Cocoșul în fața oglinzii”).

LABRADÓR (< fr. {i}; {s} n. pr. Labrador) s. n. 1. Mineral din grupa feldspaților, subgrupa plagioclazilor care conține între 50 și 70% anortit; are luciul sticlos, sidefiu, cu reflexe albăstrui și alcătuiește rocile labradolit, gabbro etc., fiind folosit ca piatră semiprețioasă. 2. Rasă de câine prepelicar, de talia mare (60 cm), negru sau roșcat, folosit de poliție pentru detectarea drogurilor; dresat, este un excelent câine însoțitor pentru orbi.