19 definiții pentru lăcrimioară / lăcrămioară lăcrămioară lacremioară lacrimioară

Articole pe această temă:


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LĂCRIMIOÁRĂ, lăcrimioare, s. f. 1. Diminutiv al lui lacrimă; lăcrimea, lăcrimiță, lăcrimuță. 2. (În forma lăcrămioară) Mică plantă erbacee cu flori mici, albe, plăcut mirositoare, de forma unor clopoței; mărgăritar, mărgăritărel, cerceluși (Convallaria majalis). [Var.: lăcrămioáră s. f.] – Lacrimă + suf. -ioară.

lăcrimioa sf [At: ANON. CAR. / V: (reg) ~cră~, (înv) lacrem~, lacrim~ / Pl: ~re / E: lacrimă + -ioară] 1-4 (Șhp) Lacrimă (1, 9) (mică) Si: lăcrimea (1-4), (reg) lăcrimiță (1-4), lăcrimuță (1-4). 5 Mică plantă erbacee din familia liliacee, cu frunze ovale, subțiri și lucioase, care crește în locuri umbroase Si: mărgăritar, mărgăritărel, (rar) lăcrimuță (5), (pop) mărgărit, (înv) lăcrimea (5), (reg) clopoțel, dumbrăvioară, lăcrămeasă, lăcrimiță (5), suflețel (Convallaria majalis). 6 (Reg) Varietate de struguri cu boabe mărunte, bătute, de culoare albă.

LĂCRIMIOÁRĂ, lăcrimioare, s. f. 1. Diminutiv a lui lacrimă; lăcrimea, lăcrimiță, lăcrimuță. 2. Mică plantă erbacee cu flori mici, albe, plăcut mirositoare, de forma unor clopoței; mărgăritar. mărgăritărel, cerceluși (Convallaria majalis). [Var.: lăcrămioáră s. f.] – Lacrimă + suf. -ioară.

LĂCRIMIOÁRĂ ~e f. (diminutiv de la lacrimă) Plantă erbacee perenă din familia liliaceelor, cu frunze mari, flori mici, albe, în formă de clopoței, și cu miros foarte plăcut. [G.-D. lăcrimioarei; Sil. lă-cri-mioa-] /lacrimă + suf. ~ioară

LĂCRĂMIOÁRĂ s. f. v. lăcrimioară.

LĂCRĂMIOÁRĂ s. f. v. lăcrimioară.

LĂCRĂMIOÁRĂ s. f. v. lăcrimioară.

lacremioa sf vz lăcrimioară

lacrimioa sf vz lăcrimioară

lăcrămioa sf vz lăcrimioară

LĂCRIMIOẮRĂ, lăcrimioare, s. f. 1. Diminutiv al lui lacrimă. Și mi-o spală-n lăcrimioare. ȘEZ. IX 59. 2. (Mai ales la pl.) Mică plantă erbacee din familia liliaceelor, cu flori albe, mici, în formă de clopoței și foarte mirositoare (Convallaria majalis); mărgăritar. Primește... aceste lăcrimioare, Ca un răsunet dulce de-a noastre dulci iubiri! ALECSANDRI, P. I 121. Iată zambile... lăcrimioare. NEGRUZZI, S. I 97. Frunză verde lăcrimioară, Am avut o surioară, Iubitoare. HODOȘ, P. P. 105. – Pronunțat: -mioa-. -Variantă: lăcrămioáră (BOLINTINEANU, O. 48) s. f.

lăcrimioare f. pl. Bot. mărgăritarele.

lăcrămĭoáră (oa dift.) f., pl. e (dim. d. lacrămă). Pl. Est. Mărgăritar, o mică plantă erbacee liliacee cu florĭ micĭ albe mirositoare așezate în formă de strugure și cu fructe în formă de bace roșiĭ (convallária majális). – În Trans. suflețele și clopoțele.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!lăcrimioáră (lacrimă) (lă-cri-mioa-) s. f., g.-d. art. lăcrimioárei; pl. lăcrimioáre

lăcrimioáră s. f. (sil. -cri-mioa-), g.-d. art. lăcrimioárei; pl. lăcrimioáre

!lăcrămioáră (floare) (lă-cră-mioa-) s. f., g.-d. art. lăcrămioárei; pl. lăcrămioáre


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

LĂCRIMIOÁRĂ s. (BOT.; Convallaria majalis) mărgăritar, mărgăritărel, (pop.) mărgărit, (reg.) clopoțel, suflețel.

LĂCRIMIOA s. (BOT.; Convallaria majalis) mărgăritar, mărgăritărel, (pop.) mărgărit, (reg.) clopoțel, suflețel.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

LĂCRIMIOÁRĂ (LĂCĂMIOÁRĂ) (< lacrimă) s. f. Plantă erbacee perenă, din familia liliaceelor, spontană sau cultivată în scopuri decorativă, cu frunze mari, ovat-eliptice, lucioase și cu flori albe, plăcut mirositoare, de forma unor clopoței arcuiți în jos (Convallaria majalis); mărgăritar. Răspândită în Europa și în zona temperată a Asiei și Americii de Nord. Specia spontană este ocrotită prin lege.

CONVALLARIA L., LĂCRĂMIOARĂ, MĂRGĂRITAR, fam. Liliaceae. Gen cu o singură specie: Convallaria majalis, L., crește spontan în pădurile foioase din Europa. Plante vivace, erbacee, cu rizom tranșanți (10-24 cm lungime), din care pornesc 2 frunze de un verde ca iarba, lanceolat-eliptice, la baza unui peduncul subțire, cca 25 cm înălțime, pe care sînt inserate cca 13 flori globuloase, albe sau roz (terminate în 6 dinți mici, curbați în afară), scurt-pedunculate, atîrnînde ca niște clopoței parfumate. La baza pedunculului fiecărei flori există o mică frunzuliță. Se întîlnesc în cultură soiuri cu flori învoalte, albe, cu flori roz, cu frunze panașate etc. (Pl. 24, fig. 139).

Intrare: lăcrimioară / lăcrămioară
lăcrimioară substantiv feminin
  • silabație: lă-cri-mioa-ră
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lăcrimioa
  • lăcrimioara
plural
  • lăcrimioare
  • lăcrimioarele
genitiv-dativ singular
  • lăcrimioare
  • lăcrimioarei
plural
  • lăcrimioare
  • lăcrimioarelor
vocativ singular
plural
lăcrămioară substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lăcrămioa
  • lăcrămioara
plural
  • lăcrămioare
  • lăcrămioarele
genitiv-dativ singular
  • lăcrămioare
  • lăcrămioarei
plural
  • lăcrămioare
  • lăcrămioarelor
vocativ singular
plural
lacremioară
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
lacrimioară
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.

lăcrimioară / lăcrămioară lăcrămioară lacremioară lacrimioară

  • 1. Diminutiv al lui lacrimă.
    exemple
    • Și mi-o spală-n lăcrimioare. ȘEZ. IX 59.
      surse: DLRLC
  • 2. (În forma lăcrămioară) Mică plantă erbacee cu flori mici, albe, plăcut mirositoare, de forma unor clopoței (Convallaria majalis).
    exemple
    • Primește... aceste lăcrimioare, Ca un răsunet dulce de-a noastre dulci iubiri! ALECSANDRI, P. I 121.
      surse: DLRLC
    • Iată zambile... lăcrimioare. NEGRUZZI, S. I 97.
      surse: DLRLC
    • Frunză verde lăcrimioară, Am avut o surioară, Iubitoare. HODOȘ, P. P. 105.
      surse: DLRLC
  • comentariu Forma lăcrimioară se folosește pentru sensul (1.), iar forma lăcrămioară pentru sensul (2.).
    surse: DOOM 2

etimologie:

  • Lacrimă + sufix -ioară.
    surse: DEX '09 DEX '98