2 intrări
26 de definiții
din care- explicative (15)
- morfologice (4)
- relaționale (6)
- specializate (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
JUXTAPUS, -Ă, juxtapuși, -se, adj. Pus alături unul de altul; alăturat. ♦ (Gram.) Legat prin juxtapunere; paratactic. – V. juxtapune.
JUXTAPUS, -Ă, juxtapuși, -se, adj. Pus alături unul de altul; alăturat. ♦ (Gram.) Legat prin juxtapunere; paratactic. – V. juxtapune.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de cata
- acțiuni
juxtapus, ~ă a [At: DA / Pl: ~uși, ~e / E: juxtapune] 1 Alăturat. 2 (Grm) Legat prin juxtapunere (2) Si: paratactic.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
JUXTAPUS, -Ă, juxtapuși, -se, adj. Pus alături, unul lîngă altul; alăturat. ♦ (Gram.) Legat prin juxtapunere. Propoziții juxtapuse. Cuvinte juxtapuse.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
juxtapus a. alăturat, pus unul lângă altul: nume juxtapuse.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
* juxtapús, -ă adj. (lat. juxtapositus). Alăturat, pus lîngă altu. Cuvinte juxtapuse, unite printr’un acord sintactic fără elipsă, ca: unt-de-lemn.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
JUXTAPUNE, juxtapun, vb. III. Tranz. A pune mai multe obiecte alături, unul lângă altul; a alătura. ♦ Refl. și tranz. (Gram.) A (se) îmbina prin juxtapunere. – Din fr. juxtaposer (după pune).
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
juxtapune [At: DA / Pzi: juxtapun / E: lat juxta + pune (după fr juxtaposition)] 1 vt A alătura mai multe obiecte. 2-3 vtr (Grm) A (se) îmbina prin juxtapunere (2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
JUXTAPUNE, juxtapun, vb. III. Tranz. A pune mai multe obiecte alături, unul lângă altul; a alătura. ◊ Refl. și tranz. (Gram.) A (se) îmbina prin juxtapunere. – Din fr. juxtaposer (după pune).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de cata
- acțiuni
JUXTAPUNE, juxtapun, vb. III. Tranz. A pune ceva alături, unul lîngă altul; a alătura.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
JUXTAPUNE vb. III. tr. A alătura. [P.i. juxtapun. / după fr. juxtaposer].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
JUXTAPUNE vb. tr. a pune alături; a alătura. (după fr. juxtaposer)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
A JUXTAPUNE juxtapun tranz. 1) (obiecte) A pune unul lângă altul; a așeza alături; a alătura. 2) (părți de propoziție) A face să se juxtapună. /<fr. juxtaposer
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A SE JUXTAPUNE se juxtapun intranz. (despre părți de propoziție) A se îmbina prin juxtapunere. /<fr. juxtaposer
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
juxtapune v. 1. a (se) pune una lângă alta; 2. Fiz. se zice de moleculele cari se alătură succesiv de altele, deja reunite într’o masă sensibilă.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
* juxtapún, -pús, a -púne v. tr. (compus d. lat. juxta, și pónere, a pune). Alătur, pun unu lângă altu: a juxtapune terminiĭ uneĭ seriĭ. V. refl. Mineralele cresc pin agregarea moleculelor care se juxtapun.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
juxtapune (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. juxtapun, 2 sg. juxtapui, 3 sg. juxtapune, perf. s. 1 sg. juxtapusei, 1 pl. juxtapuserăm, m.m.c.p. 1 pl. juxtapuseserăm; conj. prez. 1 sg. să juxtapun, 3 să juxtapună; ger. juxtapunând; part. juxtapus
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
juxtapune (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. juxtapun, 2 sg. juxtapui, 1 pl. juxtapunem; conj. prez. 3 să juxtapună; ger. juxtapunând; part. juxtapus
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
juxtapune vb. pune
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
juxtapun, -pună 3 conj.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
JUXTAPUS adj. (GRAM.) paratactic. (Construcție ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
JUXTAPUS adj. v. alăturat.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
JUXTAPUS adj. (GRAM.) paratactic. (Construcție ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
juxtapus adj. v. ALĂTURAT.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
JUXTAPUNE vb. v. alătura.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
juxtapune vb. v. ALĂTURA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
JUXTAPUS, -Ă adj. (< juxtapune, după fr. juxtaposer): în sintagmele principală juxtapusă și regentă juxtapusă (v.).
- sursa: DTL (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
adjectiv (A4) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
verb (VT637) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
juxtapus, juxtapusăadjectiv
- 1. Pus alături unul de altul. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLCsinonime: alăturat
- 1.1. Legat prin juxtapunere. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLCsinonime: paratactic
- Propoziții juxtapuse. Cuvinte juxtapuse. DLRLC
-
-
etimologie:
- juxtapune DEX '09 MDA2 DEX '98
juxtapune, juxtapunverb
- 1. A pune mai multe obiecte alături, unul lângă altul. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC DNsinonime: alătura
- 1.1. A (se) îmbina prin juxtapunere. DEX '09 MDA2 DEX '98 NODEX
-
etimologie:
- juxta + pune MDA2
- juxtaposer (după pune). DEX '09 MDA2 DEX '98 DN