17 definiții pentru jocheu jochei


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

jocheu sm [At: NEGRUZZI, S. I, 298 / V: ~chei (S și: jockey), (iuz) ~cheiu / Pl: ~ei / E: eg jockey] 1 (Mol; iuz) Slugă. 2 (Spt) Călăreț specializat în alergările de galop și de obstacole de pe hipodrom. 3 (Îs) Jockey-club Societate care se ocupă cu îmbunătățirea raselor de cai. 4 (Îas) Club în care se reunesc membrii acestei societăți.

JOCHÉU, jochei, s. m. Călăreț specializat în conducerea cailor la alergările de galop și de obstacole de pe hipodrom. [Var.: jochéi s. m.] – Din fr., engl. jockey.

JOCHÉU, jochei, s. m. Călăreț specializat în conducerea cailor la alergările de galop și de obstacole de pe hipodrom. [Var.: jochéi s. m.] – Din fr., engl. jockey.

JOCHÉU, jochei, s. m. Sportiv care călărește sau conduce caii în timpul alergărilor și la antrenament. O figură lunguiață, streină, cu tîmplele indecent goale și cu părul scurt lipit pe scăfîrlie ca o caschetă de jocheu fără cozoroc. C. PETRESCU, C. V. 46. Iapa sură, pe care o încăleca un jocheu a nu știu cărui domn, era mai mare decît armăsarul. NEGRUZZI, S. I 42.

JOCHÉU s.m. Călăreț profesionist care călărește caii la curse și la antrenamente. [Pron. jo-cheu, var. jochei s.m. / < pl. jochei, fr., engl. jockey].

JOCHÉU s. m. călăreț profesionist care călărește caii la curse și la antrenamente. (< fr., engl. jockey)

JOCHÉU ~i m. Călăreț profesionist, specializat în conducerea cailor la alergările de galop și de obstacole. /<fr., engl. jockey[1]

  1. Var. jochei LauraGellner

* jochéŭ m. (fr. jockey, d. engl. jockey, dim. d. Jack, Iacob). Acela care, pentru banĭ, călărește caiĭ altuĭa la alergărĭ.

JOCHÉI s. m. v. jocheu.

JOCHÉI s. m. v. jocheu.

jockey m. 1. fecior ce mână o trăsură; 2. fecior care încalecă caii la curse: jockey-club, destinat a dirija diferitele societăți de curse.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

jochéu s. m., art. jochéul; pl. jochéi, art. jochéii

jochéu s. m., art. jochéul; pl. jochéi, art. jochéii[1]

  1. Var. jochei LauraGellner

Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

JOCHÉU s. v. fecior, lacheu, valet.[1]

  1. Var. jochei LauraGellner

jocheu s. v. FECIOR. LACHEU. VALET.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

jochéu (jochéi), s. m. – Călăreț specializat în conducerea cailor la jocurile de curse. Engl. jockey, prin intermediul fr.

Intrare: jocheu
substantiv masculin (M69)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jocheu
  • jocheul
  • jocheu‑
plural
  • jochei
  • jocheii
genitiv-dativ singular
  • jocheu
  • jocheului
plural
  • jochei
  • jocheilor
vocativ singular
  • jocheule
plural
  • jocheilor
substantiv masculin (M78)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jochei
  • jocheiul
  • jocheiu‑
plural
  • jochei
  • jocheii
genitiv-dativ singular
  • jochei
  • jocheiului
plural
  • jochei
  • jocheilor
vocativ singular
  • jocheiule
plural
  • jocheilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

jocheu jochei

  • 1. Călăreț specializat în conducerea cailor la alergările de galop și de obstacole de pe hipodrom.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: fecior lacheu valet 2 exemple
    exemple
    • O figură lunguiață, streină, cu tîmplele indecent goale și cu părul scurt lipit pe scăfîrlie ca o caschetă de jocheu fără cozoroc. C. PETRESCU, C. V. 46.
      surse: DLRLC
    • Iapa sură, pe care o încăleca un jocheu a nu știu cărui domn, era mai mare decît armăsarul. NEGRUZZI, S. I 42.
      surse: DLRLC

etimologie: