2 intrări

20 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

IZVODIRE, izvodiri, s. f. (Înv.) Acțiunea de a (se) izvodi și rezultatul ei. – V. izvodi.

IZVODIRE, izvodiri, s. f. (Înv.) Acțiunea de a (se) izvodi și rezultatul ei. – V. izvodi.

izvodire sf [At: (a. 1640) BV I, 120 / Pl: ~ri / E: izvodi] (Înv) 1 Inventare. 2 Descoperire. 3 Născocire. 4 Compunere. 5 Scriere. 6 Compilare. 7 Alcătuire. 8 Istorisire. 9 Traducere. 10 Copiere. 11 Imitare.

IZVODIRE, izvodiri, s. f. (Învechit și arhaizant) Acțiunea de a (se) izvodi și rezultatul ei.

IZVODI, izvodesc, vb. IV. (Înv.) 1. Tranz. A crea, a face, a inventa. ♦ (Rar) A descoperi. 2. Tranz. A alcătui, a compune, a redacta; a scrie. 3. Refl. A se contura, a apărea, a lua ființă. – Din sl. izvoditi „a extrage, a traduce”.

IZVODI, izvodesc, vb. IV. (Înv.) 1. Tranz. A crea, a face, a inventa. ♦ (Rar) A descoperi. 2. Tranz. A alcătui, a compune, a redacta; a scrie. 3. Refl. A se contura, a apărea, a lua ființă. – Din sl. izvoditi „a extrage, a traduce”.

izvodi [At: URECHE, ap. LET. I, 117/2 / S și: isv~ / Pzi: ~desc / E: vsl изводити] 1-2 vtr (Îvp) A (se) inventa. 3-4 vtr (Îvp) A (se) descoperi. 5-6 vtr (Îvp) A (se) născoci. 7-8 vtr (Înv) A (se) compune. 9-10 vtr (Înv) A (se) scrie. 11-12 vtr (Înv; spc) A (se) compila. 13-14 vtr (Înv) A (se) traduce. 15-16 vtr (Înv) A (se) copia (un model, o cusătură, o carte etc.). 17 vt (Înv; Buc) A imita. 18 vr (Reg) A se contura. 19 vr (Reg) A se înființa. 20 vi (Reg; d. zarzavaturi) A răsări.

IZVODI, izvodesc, vb. IV. (Învechit și, azi, regional) Tranz. A crea, a concepe, a face; a inventa, a scorni, a plăsmui. Fata cosea la gherghef și Iordăcheoaia se apropie de ea:... Cum izvodești matale singurică frumusețea asta? SANDU-ALDEA, D. N. 192. Nu căuta că mă vezi gîrbovă și stremțuroasă, dar, prin puterea ce-mi este dată, știu dinainte ceea ce au de gînd să izvodească puternicii pămîntului. CREANGĂ, P. 190. Aron-voievod... izvodi ca de tot omul din țară să se dea cîte un bou. BĂLCESCU, O. II 26. ◊ Absol. Nu tăgădui, nu izvodi, nu minți. NEGRUZZI S. III 493. ♦ (Rar) A descoperi. (Refl. pas.) De vreo două-trei zile s-au izvodit niște băi pă dinafar de porțile Astrahanului. GORJAN, H. IV 37. 2. Tranz. A alcătui, a compune, a redacta, a scrie. (Absol.) (Paraponisitul, după ce a cetit o petiție compusă de el): Cunoașteți multe condeie carele să poată izvodi așa de țunțurliu (= dibaci, isteț)? ALECSANDRI, T. I 379. 3. Refl. A se contura, a apărea. Nu era un iaz ca orișicare; pentru că pe fața lui nu se izvodea, niciodată, nici o undă. GALACTION, O. I 44. Și-n față i se izvodise parcă tot amarul neamului său, așa-i era de îndurerată căutătura ochilor. MIRONESCU, S. A. 31.

A IZVODI ~esc tranz. înv. 1) A crea în imaginație în mod arbitrar; a născoci; a ticlui; a fabrica; a broda; a inventa. 2) A descoperi prin muncă creatoare; a născoci; a scorni; a inventa. 3) livr. (texte) A formula în scris; a scrie; a redacta. 4) A face să se izvodească; a profila; a contura; a desena; a zugrăvi. /<sl. izvoditi

A SE IZVODI mă ~esc intranz. A se închega în contururi precise; a căpăta forme distinctive; a se contura; a se profila; a se desena. /<sl. izvoditi

izvodì v. 1. a născoci: știu dinainte ce au de gând să izvodească, puternicii pământului CR.; 2. a copia, a desena: condeie care să poată izvodi așa AL.; 3. a proiecta, a plănui: spuse tatălui ceea ce izvodise el să facă ISP. [Slav. IZVODITI, a scoate, a extrage].

izvodésc v. tr. (vsl. iz-voditi, izvesti-izvedon, scot, extrag, d. voditi, a duce. V. do- și ne-vedesc, ob-adă, pod-vadă, po-vod, po-vață, pro-hodesc, vodă). Scornesc, inventez, concep: a izvodi un lucru, un plan. Produc desemne originale de copiat. Lucrez pe pînză de casă un izvod la firu pînzeĭ (ceĭa ce e diferit de a broda). – Vechĭ și a izvozi, a specifica, a arăta.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

izvodire (înv.) s. f., g.-d. art. izvodirii; pl. izvodiri

izvodire (înv.) s. f., g.-d. art. izvodirii; pl. izvodiri

izvodire s. f., g.-d. art. izvodirii; pl. izvodiri

izvodi (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. izvodesc, 3 sg. izvodește, imperf. 1 izvodeam; conj. prez. 1 sg. să izvodesc, 3 să izvodească

izvodi (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. izvodesc, imperf. 3 sg. izvodea; conj. prez. 3 să izvodească

izvodi vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. izvodesc, imperf. 3 sg. izvodea; conj. prez. 3 sg. și pl. izvodească

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

IZVODIRE s. v. alcătuire, compunere, concepere, creare, elaborare, imaginare, inventare, întocmire, născocire, plănuire, plăsmuire, proiectare, realizare, redactare, scornire, scriere, scris.

izvodire s. v. ALCĂTUIRE. COMPUNERE. CONCEPERE. CREARE. ELABORARE. IMAGINARE. INVENTARE. ÎNTOCMIRE. NĂSCOCIRE. PLĂNUIRE. PLĂSMUIRE. PROIECTARE. REALIZARE. REDACTARE. SCORNIRE. SCRIERE. SCRIS.

IZVODI vb. v. afla, alcătui, compila, compune, concepe, copia, crea, descoperi, elabora, face, găsi, gândi, imagina, intenționa, inventa, întocmi, născoci, plănui, plăsmui, proiecta, realiza, redacta, reproduce, scorni, scrie, tălmăci, traduce, transcrie, transpune.

izvodi vb. v. AFLA. ALCĂTUI. COMPILA. COMPUNE. CONCEPE. COPIA. CREA. DESCOPERI. ELABORA. FACE. GĂSI. GÎNDI. IMAGINA. INTENȚIONA. INVENTA. ÎNTOCMI. NĂSCOCI. PLĂNUI. PLĂSMUI. PROIECTA. REALIZA. REDACTA. REPRODUCE. SCORNI. SCRIE. TĂLMĂCI. TRADUCE. TRANSCRIE. TRANSPUNE.

Intrare: izvodire
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • izvodire
  • izvodirea
plural
  • izvodiri
  • izvodirile
genitiv-dativ singular
  • izvodiri
  • izvodirii
plural
  • izvodiri
  • izvodirilor
vocativ singular
plural
Intrare: izvodi
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • izvodi
  • izvodire
  • izvodit
  • izvoditu‑
  • izvodind
  • izvodindu‑
singular plural
  • izvodește
  • izvodiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • izvodesc
(să)
  • izvodesc
  • izvodeam
  • izvodii
  • izvodisem
a II-a (tu)
  • izvodești
(să)
  • izvodești
  • izvodeai
  • izvodiși
  • izvodiseși
a III-a (el, ea)
  • izvodește
(să)
  • izvodească
  • izvodea
  • izvodi
  • izvodise
plural I (noi)
  • izvodim
(să)
  • izvodim
  • izvodeam
  • izvodirăm
  • izvodiserăm
  • izvodisem
a II-a (voi)
  • izvodiți
(să)
  • izvodiți
  • izvodeați
  • izvodirăți
  • izvodiserăți
  • izvodiseți
a III-a (ei, ele)
  • izvodesc
(să)
  • izvodească
  • izvodeau
  • izvodi
  • izvodiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

izvodire, izvodirisubstantiv feminin

  • 1. învechit Acțiunea de a (se) izvodi și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:
  • vezi izvodi DEX '98 DEX '09

izvodi, izvodescverb

învechit
  • 1. tranzitiv Concepe, crea, face, inventa, plăsmui, scorni. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Fata cosea la gherghef și Iordăcheoaia se apropie de ea:... Cum izvodești matale singurică frumusețea asta? SANDU-ALDEA, D. N. 192. DLRLC
    • format_quote Nu căuta că mă vezi gîrbovă și stremțuroasă, dar, prin puterea ce-mi este dată, știu dinainte ceea ce au de gînd să izvodească puternicii pămîntului. CREANGĂ, P. 190. DLRLC
    • format_quote Aron-voievod... izvodi ca de tot omul din țară să se dea cîte un bou. BĂLCESCU, O. II 26. DLRLC
    • format_quote (și) absolut Nu tăgădui, nu izvodi, nu minți. NEGRUZZI S. III 493. DLRLC
    • 1.1. rar Descoperi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: descoperi
      • format_quote reflexiv pasiv De vreo două-trei zile s-au izvodit niște băi pă dinafar de porțile Astrahanului. GORJAN, H. IV 37. DLRLC
  • 2. tranzitiv Alcătui, compune, redacta, scrie. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote (și) absolut (Paraponisitul, după ce a cetit o petiție compusă de el): Cunoașteți multe condeie carele să poată izvodi așa de țunțurliu (= dibaci, isteț)? ALECSANDRI, T. I 379. DLRLC
  • 3. reflexiv A se contura, a lua ființă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Nu era un iaz ca orișicare; pentru că pe fața lui nu se izvodea, niciodată, nici o undă. GALACTION, O. I 44. DLRLC
    • format_quote Și-n față i se izvodise parcă tot amarul neamului său, așa-i era de îndurerată căutătura ochilor. MIRONESCU, S. A. 31. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.