13 definiții pentru istericale
din care- explicative (7)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
- argou (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ISTERICALE s. f. pl. (Fam.) Acces, criză de isterie. – Din ngr. isteriká.
ISTERICALE s. f. pl. (Fam.) Acces, criză de isterie. – Din ngr. isteriká.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
istericale sfp [At: GORJAN, H. II, 123 / V: (înv) ~con sn / E: cf ngr ὑστερικόν] 1 Acces de isterie. 2 (Prt) Manifestări asemănătoare cu ale persoanelor suferinde de isterie.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ISTERICALE s. f. pl. (Familiar) Criză de nervi, acces de isterie. Plîngea cu hohote, cu istericale. DUMITRIU, B. F. 45. A apucat-o istericale pe babă. ALECSANDRI, T. I 51.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ISTERICALE f. pl. fam. Acces de isterie. /<ngr. isteriká
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
istericale f. pl. acces de isterie, criză de nervi: au apucat’o istericalele. [Gr. mod.].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
istericon sn vz istericale
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*istéric, -ă adj. (vgr. ῾ysterikós, d. ῾ystéra, mitră [lat. úterus]). Med. Care e cuprins de isterie: o femeĭe isterică, un om isteric. Relativ la isterie: sufocațiune isterică. Subst. Un isteric, o isterică, un om, o femeĭe cuprinsă de isterie. – istericale f. pl. (ngr. ῾ysteriká, n. pl. Cp. cu zaharicale). Fam. Isterie: aŭ apucat-o istericalele.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
istericale (fam.) s. f. pl.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
istericale (fam.) s. f. pl., art. istericalele
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
istericale s. f. pl.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ISTERICALE s. pl. (MED.) (fam.) nevricale (pl.), (grecism înv.) zumaricale (pl.).
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ISTERICALE s. pl. (MED.) (grecism înv.) zumaricale (pl.).
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
istericale s. f. pl. acces, criză de isterie
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F168) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | — | — |
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular | — | — |
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
istericale, istericalesubstantiv feminin plural
- 1. Acces, criză de isterie. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: nevrica zumaricale
- Plîngea cu hohote, cu istericale. DUMITRIU, B. F. 45. DLRLC
- A apucat-o istericale pe babă. ALECSANDRI, T. I 51. DLRLC
-
etimologie:
- isteriká DEX '98 DEX '09