ZUMARICALE s. f. pl. (Înv.) 1. Prăjituri, bomboane, zaharicale. 2. Fig. Istericale. – Din ngr. zimariká (pl. lui zimarikón).

zumaricale sfp [At: ALEXANDRI, T. 186 / E: ngr ζυμαρικά (pll ζυμαριχου)] 1 (Înv) Dulciuri (40). 2 (Îvr; fig) Istericale.

zumaricale s.f. pl. (înv.) 1 Prăjituri, bomboane, zaharicale. Casa plină de jucători... și dulcețuri zumaricale, vinuri, cafele și vutci (CAR.). 2 fig. Istericale. Era să-mi vie zumaricale... să leșin (ALECS.). • /<ngr. ζυμαρικά, pl. lui ζυμαρικό(ν).

ZUMARICALE sf. pl. 🍽 Prăjituri, aluaturi: dulcețuri, ~, vinuri, cafele și vutci ... ziua pînă seara și noaptea pînă la ziuă CAR. [ngr. ζυμαρικά].

ZUMARICALE s. f. pl. (Înv.) 1. Prăjituri, bomboane, zaharicale. 2. Fig. Istericale. – Din ngr. zimarikà (pl. lui zimarikón).

ZUMARICALE s. f. pl. (Învechit) 1. Prăjituri, bomboane, zaharicale. Totodată, Acrivița mai căzuse și la darul foițelor: casa plină de jucători, masă lîngă masă... și dulcețuri, zumaricale, vinuri, cafele și vutci. CARAGIALE, O. III 34. 2. Stenahorie, leșin; istericale. Era să-mi vie zumaricale... să leșin. ALECSANDRI, T. 186.

ZUMARICALE s. f. pl. (Înv.) 1. Prăjituri, bomboane, zaharicale. 2. Istericale. – Ngr. zymariká.

zumaricale f. pl. bomboane: dulcețuri, zumaricale, vinuri, cafele și vutci CAR. [Gr. mod. ZYMARIKÁ].

zumaricále f., pl. (ngr. zymariká. Cp. cu zaharicale). Vechĭ. Prăjitură: dulcețurĭ, zumaricale, vinurĭ (Car. VR. 1909, 11, 216).

zumaricale (înv.) s. f. pl.

zumaricale (înv.) s. f. pl. art. zumaricalele

zumaricale s. f. pl.

zumaricale s. f. pl. – Prăjituri, dulciuri. Ngr. ζυμαριϰὰ (Candrea).

ZUMARICALE s. pl. v. cofeturi, dulciuri, istericale, nevricale, zaharicale.

zumaricale s. pl. v. COFETURI. DULCIURI. ISTERICALE. ZAHARICALE.